Restaurarea Castrului Roman, realizată cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a stârnit controverse şi, totodată, un val de ironii, întrucât rezultatul final se îndepărtează considerabil de aspectul monumentului înscris în patrimoniul UNESCO. În timp ce directorul muzeului de istorie al Transilvaniei consideră că arată mai bine acum, după lucrările de restaurare, arhitecţii sunt îngroziţi, iar unii dintre români au ironizat şi criticat rezultatul. "Da' cine v-o lucrat aici, domnu'? Gletius Maximus?", "Cetatea Kitschului", "V-aţi bătut joc şi de ăsta. Mai aveţi să îi puneţi termopane şi balustrade din inox" sunt trei dintre reacțiile internauților.
Vechi de aproape 2.000 de ani, Castrul Roman Arutela de la Călimăneşti, judeţul Vâlcea, a fost restaurat după patru decenii de uitare. Rezultatul investiției de 2,3 milioane de euro i-a bucurat pe unii oficiali, însă, pe mulţi specialişti i-a nemulţumit. Inclusiv, românii consideră că monumentul și-a pierdut autenticitate.
Pe de altă parte, autoritățile susţin că toate lucrările de la Castrul Roman Arutela au fost făcute pe baza cercetărilor arheologice ale istoricilor și sunt cu toate avizele necesare.
"A fost respectată autenticitatea şi integritatea, conform cerinţelor UNESCO. Tencuiala asta albicioasă este conformă cu tehnica de construcţie romană. Ce vedeam înainte era incorect, adică acele pietre ca la cetăţile medievale. Înainte nu era roman, era o reconstrucţie din anii 80", a explicat Felix Marcu, Directorul muzeului de istorie al Transilvaniei, conform observatornews.ro.
Primarul oraşului Călimăneşti, Florinel Constantinescu, a declarat: "El este pus în valoare şi scos din uitare şi sunt, pe undeva, mulţumit că putem reda publicului şi turiştilor acest monument istoric. Nu contează că îmi place sau nu îmi place mie".
Val de ironii pe social media după restaurarea Castrului Roman Arutela cu bani PNRR
Postarea de pe Facebook prin care Ministrul Culturii a anunțat că monumentul istoric a fost restaurat a stârnit un val de reacție acide în mediul online.
"Ăsta e patrimoniu Unesco… şi l-aţi mutilat în ultimul hal", "Da' cine v-o lucrat aici, domnu’?", "Pare făcut din carton, Lipsesc topoganele de plastic roz. Absolut ruşinos", "V-aţi bătut joc şi de ăsta. Mai aveţi să îi puneţi termopane şi balustrade din inox", "Oribil. Cetatea Kitschului", "Arată de parcă ar fi local de nunţi" sunt şase dintre comentariile celor nemulțumiți.
Evident, nu au lipsit ironiile legate de materialele folosite: "Este din Lego?", "Aveau romanii tablă de la Bilka pe castre?", "(...). O reușită arhitecturală. Sper că rigipsul este rezistent la ploi".
În timp ce un internaut a comparat noua înfățișare cu un joc video: "Zici că e din Minecraft", altul a glumit şi a scris într-un comentariu: "Cine v-a lucrat aici? Gletius Maximus?".
Arhitect, despre restaurarea Castrului Roman Arutela cu bani PNRR: "E o nenorocire"
"Aoleu, Doamne, e o nenorocire! Nu se face aşa. Oamenii pe vremuri foloseau materiale brute, piatră, lemn, măcar atâta. Ăia nu avea tencuieli şi lucruri de genul ăsta", a declarat Emil Ivănescu, fost preşedinte "Ordinul Arhitecţilor".
Ministerul Culturii a explicat noua înfățișare a Castrului Roman Arutela
În urmă cu o săptămână, Ministerul Culturii a explicat restaurarea controversată a Castrului Roman Arutela într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei.
"Proiectul de reabilitare și punere în valoare a Castrului Roman Arutela este rezultatul unui proces riguros de cercetare, desfășurat pe parcursul mai multor ani. Studiile de fundamentare au fost elaborate de specialiști în arheologie și istoria arhitecturii militare romane, constituind baza documentară pe care a fost conceput întregul proiect tehnic", a precizat Ministerul Culturii.
Instituția a mai adus în discuţieși unul dintre cele mai controversate elemente ale proiectului: noua construcție cu fațadă reflectorizantă, amplasată lângă castru.
"Situl este mărginit de linii de înaltă tensiune, iar din interiorul lui se văd hotelurile cu fațade roșii de la Căciulata, precum și construcțiile barajului Turnu. Toate aceste elemente moderne sunt suficient de vizibile încât perturbă relația dintre monument și peisajul natural din jur. Fără nicio intervenție, ele ar domina fundalul sitului", a punctat Ministerul Culturii.
Conform instituției, fațada reflectorizantă a fost concepută pentru a oglindi ruinele și a masca elementele moderne din jur.
"Soluția aleasă de echipa de proiectare este una contemporană: o fațadă din material reflectorizant, orientată spre castru. Ea reflectă imaginea patrimoniului roman chiar pe fațada porții și maschează, din perspectiva vizitatorului aflat în sit, atât infrastructura energetică, cât și construcțiile moderne din jur.
Clădirea nu concurează vizual cu situl, ci îl «oglindește»: ruinele se reflectă în fațadă, iar elementele moderne dispar din câmpul vizual al publicului", a mai notat Ministerul Culturii.