Consecințele crizei iraniene: Cele mai „eco” țări din lume se văd nevoite să investească în extracția de petrol și gaze

Țări precum Germania, Danemarca, Olanda, Marea Britanie sau Mexic, văzute până acum drept „campioane” ale promovării tranziției către o economie verde, și care militau vehement pentru reducerea poluării, se văd nevoite să ia în calcul recurgerea la extracția de petrol și gaze, în ciuda riscurilor pentru mediu, din cauza crizei economice provocate de războiul din Iran, informează Politico.

Schimbare de atitudine vine chiar în contextul în care aceste țări participă, în aceste zile, la prima conferință globală legată de tranziția către energii „verzi” și renunțarea la combustibilii fosili, reuniune organizată în Santa Marta, Columbia.

Danemarca, de pildă, se gândește la prelungirea licențelor pentru petrol și gaze. Germania și Olanda intenționează să-și mărească producția de gaze, în vreme ce guvernul britanic se află sub presiuni tot mai mari pentru aprobarea de noi foraje offshore în Marea Nordului.

„Europa trebuie să stea fermă, în picioare”, a spus ministrul danez al Industriilor, Morten Bødskov, cu ocazia unui anunț făcut despre posibilitatea prelungirii licențelor pentru noi explorări de petrol și gaze. „Asta înseamnă să investim în capacitatea noastră energetică. În primul rând, soluțiile de energie verde. Dar trebuie să ne gândim și la (energiile) care ajută producția să funcționeze, în timp ce dezvoltăm extinderea de energie verde și stabilă”.

Astfel de declarații arată că tranziția energetică „este o chestiune dificilă chiar și pentru țările cele mai dezvoltate”, a spus pentru Politico Beth Walker, expert la think tank-ul E3G.

„Următorul pas îl reprezintă fracturarea hidraulică”

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, fostă cercetătoare expertă în schimbările climatice, nu se mai opune acum ideii de fracturare hidraulică, o tehnologie de extracție a gazelor naturală controversată, care, dacă ar fi folosită în Mexic, ar reduce dependența țării de importurile de gaze din SUA.

„Mulți ani, am spus nu fracturării hidraulice. Dar când mă uit acum la noile tehnologii și la situația țării și dependența sa energetică, cel mai rău lucru pe care-l putem face este să spunem nu”, a spus Sheinbaum.

Agenția Internațională pentru Energie (AIEA) a avertizat, în urmă cu cinci ani, că nu mai trebuie aprobate niciun fel de extracții de petrol sau gaze, dacă omenirea vrea să atingă obiectivul Acordului climatic de la Paris - ca temperatura globală să nu depășească pragul critic de 1,5 grade Celsius peste nivelul înregistrat în perioada pre-industrială.

Apelul nu a fost luat în seamă: cel puțin 180 de câmpuri de extracție a petrolului sau gazelor naturale au fost înființate între 2021 și 2025, fără a mai lua în calcul regiunile unde e folosită fracturarea hidraulică.. 

În consecință, anul trecut Programul pentru Mediu al ONU (UNEP) a anunțat că pragul critic de încălzire, de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, va fi depășit cu certitudine.

Olanda exlcude extracția de gaze în Groningen - cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa - și nici nu va acorda licențe de exploatare în Marea Wadden. Cu toate acestea, autoritățile de la Amsterdam sunt de acord să deruleze împreună cu Germania, proiecte de exploatare în Marea Nordului.

„Recunoaștem că tranziția eco e un proces lung și complex”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului olandez al Mediului.

Germania este și ea interesată de tehnologia fracturării hidraulice.

„Următorul pas îl reprezintă fracturarea hidraulică”, a spus prim-ministrul landului Bavaria, Markus Söder.

Donald Trump i-a cerut premierului britanic Keir Starmer să „Drill, baby, drill!” în Marea Nordului

Grecia a aprobat, de asemenea, primul proiect de exploatare offshore în ultimii 40 de ani.

În Franța, Senatul a aprobat extragerea de gaze și petrol în teritoriile deținute de guvernul de la Paris în afara granițelor europene.

În Regatul Unit, deși guvernul lui Keir Starmer a venit la putere în 2024 cu promisiunea că va interzice acordarea de noi licențe pentru petrol și gaze, războiul din Iran începe să schimbe această atitudine. Opoziția din parlamentul de la Londra (conservatori și extrema dreaptă Reform-UK) exercită presiuni tot mai mari asupra laburiștilor (conduși de Starmer) să recurgă la extracția de combustibili fosili.

În plus, președintele SUA l-a criticat pe Keir Starmer pentru opoziția sa față de exploatarea zăcămintelor de gaze și petrol din Marea Nordului.

Astfel, energia eoliană este o „glumă scumpă”, a declarat în toamna anului trecut președintele american Donald Trump, după o întrevedere cu Starmer.

Trump l-a îndemnat pe premierul britanic să exploateaze „marea resursă” a petrolului și gazelor din Marea Nordului. Președintele american a declarat că politica sa energetică, aflată sub sloganul „Drill, baby, drill”, a contribuit la scăderea prețurilor.

Guvernul britanic a exclus noi licențe pentru petrol și gaze în Marea Nordului, concentrându-se pe energii regenerabile și noi centrale nucleare pentru alimentarea cu energie. Într-o conferință de presă comună cu Starmer, Trump a declarat: „Am avut cea mai gravă inflație din istoria țării noastre și am avut o expresie pe care am folosit-o des: 'Drill, baby, drill' (un îndemn la foraj intensiv - n.r.)”.