O femeie exasperată de traficul din Bucureşti a coborât din tramvai şi a dirijat maşinile: "Hai, daţi inapoi"
Publicat acum 9 ore si 35 minute
Războiul din Iran și tensiunile din Orientul Mijlociu readuc în prim-plan problema securităţii energetice. Europa caută alternative la gazul rusesc, iar cercetătorii vorbesc tot mai des despre o soluție neașteptată: stocarea energiei în domurile de sare. În România, în Ținutul Buzăului, geologi din întreaga lume studiază formațiuni care ar putea deveni „bateriile naturale” ale viitorului.
În județul Buzău, formațiunile de sare atrag atenția comunității științifice internaționale nu pentru exploatare, ci pentru un potențial strategic: stocarea energiei.
Geologi din Europa, Statele Unite, America de Sud și Orientul Mijlociu analizează domurile de sare din zona Lopătari pentru a înțelege dacă acestea pot deveni rezervoare sigure pentru hidrogen verde sau gaze industriale.
„În prezent, oamenii sunt tot mai concentrați pe stocarea hidrogenului, de exemplu, în domurile de sare. Este parte a noilor direcții energetice pe care le urmărim: să stocăm hidrogenul ca într-o baterie, o baterie naturală”, a declarat Mark Rowan, geolog structuralist SUA.
Conceptul nu este nou. Domurile de sare sunt deja folosite în unele regiuni ale lumii pentru stocarea hidrocarburilor. Iranul, de exemplu, își bazează o parte din capacitatea de stocare pe astfel de structuri geologice.
„Cel mai important diapir poate fi găsit în sudul Iranului, pe insula Ormuz. Aceste diapire sunt foarte vechi, de peste 800 de milioane de ani”, a declarat Masoud Sharifi-Yazdi, doctorand Universitatea din Viena.
Dar ceea ce face România specială este accesibilitatea acestor formațiuni. La Lopătari, sarea a fost împinsă la suprafață de mișcările tectonice.
„Acest tip de sare îl vedem uneori și în alte părți, dar aici este foarte bine exprimat. Este o expunere unică”, a declarat Anneleen Foubert, doctorant la Universitatea din Fribourg, Elveția.
Cercetătorii spun că formațiunile din România sunt printre cele mai valoroase din lume pentru studierea tectonicii sării și a potențialului energetic. Urmează realizarea unei hărți globale a resurselor de sare, care ar putea redefini modul în care energia este stocată și distribuită în viitor.
„Noi am adus aici un grup select, sunt doar 30 de specialiști din grupul de 300 care lucrează pentru ca să vadă cu ochii lor cât este de diferită, de specială și de importantă această această zonă cu sare din lume”, a declarat Dan Palcu, geolog român.
Masivul de sare de la Lopătari a deținut şi un record mondial, cu cea mai lungă peşteră de sare de pe glob, de peste 3 kilometri.