Un grup de arhitecți internaționali, selectați personal de prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, redesenează radical Tirana ca o capitală balcanică îndrăzneață, orientată spre viitor și cu o semnificație culturală puternică, scrie Forbes.
Omul care pune Albania pe harta arhitecturii
Înalt de 2,01 metri, Edi Rama, prim-ministrul Albaniei, impune o prezență impresionantă în fața celorlalți lideri mondiali. La recentul Summit al Comunității Politice Europene, desfășurat în capitala albaneză Tirana, Rama — fost jucător profesionist de baschet — domina prin statură președinți de dimensiuni mult mai mici, determinând unii observatori să ignore problemele globale presante și să se întrebe: „Cine e tipul ăsta înalt?”.
› Vezi galeria foto ‹
Bineînțeles, opiniile variază. Dar pentru jumătate din populația Albaniei care a votat pentru el în mai, pentru a continua să le fie lider pentru un al patrulea mandat fără precedent, el este omul care, în sfârșit, pune țara lor pe scena mondială. Scoțând națiunea balcanică din izolare după decenii de dictatură comunistă care — chiar și mult după căderea sa — a lăsat Albania oarecum izolată de restul Europei.
Iar Tirana, terenul de încercare al lui Rama, devine ea însăși o prezență impunătoare prin orizontul său în schimbare. Clădirile joase din secolul XX, de epocă fascistă și sovietică, sunt rapid eclipsate de o serie de zgârie-nori experimentali — și în unele cazuri extrem de excentrici — proiectați de arhitecți internaționali de renume, aleși personal de prim-ministru (care este și artist de profesie) pentru a ajuta la repunerea Albaniei pe harta arhitecturii mondiale.
Aproximativ 150 de astfel de arhitecți — din Europa, Asia, SUA și America de Sud — s-au adunat la Tirana la începutul acestei luni pentru Festivalul inaugural Bread & Heart, o sărbătoare a unui aspect pentru care capitala Albaniei a fost rar celebrată anterior: mediul construit inovator.
Și această „Armată Arhitecturală Albaniană”, cum a numit Rama această adunare de arhitecți invitați, are un scop măreț: „să construiască, nu monumente de piatră, ci spații cu sens, nu doar structuri de beton, ci oase ale înțelegerii”, a anunțat el la festival, demonstrând un talent aparte pentru limbajul înălțător specific arhitecturii.
Aceștia vin, adaugă el, „nu ca observatori distanți ai unei culturi obscure, nici ca stele solitare care aruncă lumină pe un teren străin, ci ca participanți la un experiment comun. Ei vin purtând greutatea și grația tradițiilor lor, cu idei modelate de orașele și climatele lor, de istoriile și materialele lor, și de poverile crizei, criza de acasă, criza simțită într-o lume care se micșorează pe oră, criza creată de ei înșiși. Iar aici, în Albania, se întâmplă ceva special”.
Unii și-au lăsat cu siguranță imaginația să zburde cu turnurile lor — majoritatea situate în jurul Noului Bulevard, imensul parc liniar recent amenajat care străbate inima orașului, și care va găzdui în curând primele apartamente de lux reale ale capitalei, spații de birouri de clasă A, magazine elegante și branduri hoteliere globale.
Printre ele se numără clădirea Skanderbeg înaltă de 85 de metri și Downtown One Tirana, cu o hartă pixelată a Albaniei pe fațadă — ambele concepute de renumitul studio olandez MVRDV.
Studioul portughez OODA a optat și el pentru dublu cu Bond Tower, a cărei pereche subțire de clădiri este asemănată cu picioarele unui balerin în mijlocul unui plié, și Hora Vertikali, care va găzdui sute de apartamente într-un turn format din 13 cuburi mari asemănătoare cu jocul Jenga. Puzzle Tirana, realizat de studioul italian NOA și Atelier4 din Albania, pune un uriaș puzzle de fațade tradiționale de case de sat în unghiuri jucăușe. Între timp, Tirana Vertical Forest, de Stefano Boeri, pionier italian al arhitecturii biofilice, este acoperit cu mii de plante și copaci.
O nouă piață imobiliară odată cu transformarea
„Ambiția lui Edi Rama este să atragă arhitecți care au deja o mulțime de urmăritori în țările lor. Sunt aproape ca niște celebrități”, comentează Ilda Zaloshnja, CEO al Capital Point, un nou membru Forbes Global Properties.
Ea, personal, este încântată de transformarea Tiranăi. Având în vedere lipsa până acum a unei piețe imobiliare de lux în oraș, „uneori a fost o luptă să găsim proprietăți de listat,” spune ea. Cu noile apartamente înalte disponibile, investitorii — până acum în principal localnici și albanezi din diaspora — plătesc prețuri care ar fi fost de neconceput acum doar cinci ani. Și asta înainte ca acestea să fie chiar construite.
Când apartamentele au fost puse în vânzare acum câțiva ani în clădirea Book Building, recent finalizată de 51n4e — un „colectiv autonom” cu sediul în Bruxelles format din numeroase studiouri europene — prețurile de pornire erau în jur de 3.000 de euro pe metru pătrat. „Acum acei investitori timpurii refuză oferte de 5.500 de euro pe metru pătrat, iar în unele clădiri prețurile au ajuns la 10.000 de euro pe metru pătrat”, informează Brandan Mativi, fondatorul Capital Point. „De când Rama a câștigat recent alegerile, toți marii jucători strâng acum mâna Albaniei. De aceea se construiește Tirana”, adaugă el. „Când m-am mutat aici din Statele Unite acum opt ani, în centrul orașului erau clădiri fără ferestre. În cinci ani, vor fi 15 zgârie-nori”.
Un „New York” nou pe Adriatică?
Nu toată lumea este încântată de noul aspect al Tiranăi. „Doar o altă clădire scoasă din context într-un oraș construit haotic”, comentează un membru al unui forum de arhitectură pe Facebook, referindu-se la Barcelona Tower a arhitectului spaniol Ricardo Bofill, a cărei formă dinamică imită fusta tradițională albaneză fustanella.
Alții se întreabă cine va plăti prețuri atât de mari pentru noile locuințe. „Aceste costuri pe metru pătrat nu pot dura. E o bulă mare. Înainte să se construiască aceste turnuri, prețurile maxime în Tirana erau de 6.000 de euro pe metru pătrat”, comentează Ludovic Laventure, fondatorul companiei de plăți mobile MPay, care locuiește lângă turnul emergent Downtown One.
Totuși, alții sunt optimiști. „Un nou New York pe Adriatică”, scrie entuziast un iubitor de arhitectură pe Facebook. Mativi crede că Tirana ar putea fi „noul Monaco,” cu autostrada dintre capitală și orașul de coastă Durrës — unde se construiesc primele marine pentru superiahturi din Albania — fiind modernizată, transformând practic Tirana într-o metropolă modernă cu o coastă strălucitoare.
Pentru arhitecți, orașul oferă o pânză albă pentru imaginația lor neîngrădită. „Tirana este unul dintre cele mai interesante medii urbane din Europa de astăzi, deoarece se află în mijlocul unei transformări profunde sociale, culturale și arhitecturale”, comentează Michal Kristof, co-fondator al CHYBIK + KRISTOF, studioul cu sediul în Londra și Europa de Est care a câștigat primul concurs internațional privat din Albania pentru o dezvoltare pe Noul Bulevard.
Turnul Multifuncțional Tirana al studioului se află într-un colț cheie „unde Bulevardul întâlnește un nou spațiu public major planificat în fața viitoarei Opere Naționale”, explică Kristof, a cărui clădire în cascadă, de culoare roșu teracotă — punctată de zeci de terase și loggii plantate, ca niște găuri într-un bloc uriaș, unghiular, de brânză elvețiană — va găzdui 20 de etaje de apartamente deasupra magazinelor și birourilor.
„Ca democrație tânără, Albania își redefinește identitatea, iar Tirana se află în centrul acestui proces. Ceea ce o face deosebit de inspiratoare pentru noi, ca arhitecți, este deschiderea orașului către experimentare și angajamentul său îndrăzneț față de spațiul public ca motor al schimbării sociale”, adaugă el.
Din inovație vine identitatea națională
Națiunea care, timp de patru decenii sub dictatorul Enver Hoxha, s-a izolat de lume, își deschide acum brațele prin arhitectură. „Invitarea arhitecților internaționali aduce cu siguranță vizibilitate și interes global”, crede Kristof. „Este, de asemenea, o modalitate intrigantă de a remodela identitatea națională a Albaniei, prin combinarea inovației globale cu cultura locală și condițiile de mediu”.
„Dacă aceste dezvoltări oferă mai mult decât lux, ele ar putea ajuta la poziționarea Tiranăi ca o destinație vibrantă și atractivă la nivel global pentru investiții și relocare”.
Rămâne de văzut dacă noul stil de viață de lux și înalte construcții din Tirana este sustenabil și dacă va găsi un public suficient de bogat. O arhitectură nouă și impresionantă este un lucru. Crearea unor medii atractive, locuibile și „incluzive” este altceva, comentează Kristof. „Dacă aceste dezvoltări oferă mai mult decât lux”, spune el, „ele ar putea ajuta la poziționarea Tiranăi ca o destinație vibrantă și atractivă la nivel global pentru investiții și relocare”.
Brandan Mativi de la Capital Point este caracteristic optimist. „Rama a trasat foaia de parcurs pentru următorii 10 ani”, comentează el, încrezător că vechiul mantra „construiește și vor veni” va fi valabil și pentru Tirana. Anii următori vor arăta dacă noul orizont al orașului se va construi pe mai mult decât simple vise.