În urma deciziei CCR din această săptămână, mai multe Curți de Apel din țară i-au transmis, vineri, președintelui României, Nicușor Dan, un memoriu oficial prin care îi solicită să nu promulge legea care modifică pensiile de serviciu ale magistraților (PL-x nr. 522/2025) ci să o trimită înapoi la Parlament pentru reexaminare.
Judecătorii invocă atât motive de oportunitate (efecte sociale și economice), cât și argumente juridice, inclusiv posibile încălcări ale dreptului european privind independența justiției.
Ce schimbări va aduce legea, dacă e promulgată în forma actuală
Potrivit memoriului, actul normativ:
- crește vârsta de pensionare la 65 de ani;
- impune o vechime totală de 35 de ani, din care 25 doar în magistratură;
- reduce pensia de la 80% la 55% din baza de calcul;
- plafonează pensia netă la maximum 70% din ultimul venit;
- elimină actualizarea pensiei în funcție de salariile magistraților în activitate și o leagă exclusiv de inflație;
- introduce pensionarea anticipată cu penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la 65 de ani.
Judecătorii susțin că aceste modificări schimbă radical statutul profesiei și creează diferențe majore între generații.
Argumente invocate de judecători pentru ca Nicușor Dan să nu promulge legea
1. Afectarea independenței justiției
Magistrații arată că nivelul pensiei de serviciu a fost considerat, inclusiv în jurisprudență, o garanție a independenței economice a judecătorilor. O diminuare drastică și permanentă ar putea afecta acest echilibru.
2. Creșterea riscului de corupție
Un argument central este că reducerea semnificativă a veniturilor la final de carieră poate spori tentația de corupție. Potrivit semnatarilor, stabilitatea financiară a magistratului, inclusiv la pensionare, reprezintă o barieră suplimentară împotriva influențelor externe și a presiunilor nelegitime.
3. Discriminări față de alte categorii profesionale
Judecătorii se plâng că alte categorii cu pensii de serviciu – inclusiv structuri din sistemul de ordine publică – beneficiază de condiții mai favorabile. În mod special, ei atrag atenția că ofițerii de poliție judiciară delegați la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) ar putea ajunge să aibă pensii mai mari decât procurorii sau judecătorii cu care au lucrat în aceleași dosare.
Potrivit magistraților, această situație ar crea un dezechilibru în sistem și ar afecta percepția asupra statutului constituțional al judecătorului și procurorului.
Ei au invocat Criteriul nivelului adecvat al remunerației/pensiei din jurisprudența Curții de Justiție de Justiţie a Uniunii Europene (CJJUE):
„Nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socioeconomic al statului membru în cauză, pentru a le conferi o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor lor” (C-762/23, punctul 35; Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, EU:C:2019:106, punctele 70-73). Acest criteriu „este valabil mutatis mutandis pentru judecătorii pensionați”, întrucât „faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate” (C-762/23, punctul 37).”
4. Eliminarea, în fapt, a pensiei de serviciu
Memoriul susține că, în unele cazuri, pensia contributivă din sistemul public ar putea ajunge la un nivel apropiat sau chiar superior noii pensii de serviciu, ceea ce ar goli de conținut regimul special.
Sunt invocate și exemple de calcul care arată scăderi semnificative față de actualul sistem, cu diferențe de mii de lei lunar între vechile și noile reguli.
Sunt oferite și exemple concrete:
- un judecător de judecătorie ar ajunge la o pensie netă de aproximativ 11.310 lei, față de peste 16.000 lei în prezent;
- un judecător de Înalta Curte ar avea circa 19.268 lei, comparativ cu peste 27.000 lei în actualul sistem.
Magistrații susțin că, în mai puțin de trei ani, diferențele dintre generații au devenit foarte mari.
5. Lipsa de previzibilitate și afectarea încrederii legitime
Semnatarii afirmă că aproape jumătate dintre magistrații în funcție nu ar beneficia de o etapizare reală a creșterii vârstei de pensionare, aceasta devenind brusc 65 de ani, ceea ce ar încălca principiul securității juridice.
Avertisment privind efectele asupra sistemului
Magistrații avertizează că legea ar putea genera un nou val de pensionări și plecări din sistem, ar descuraja candidații pentru admiterea în magistratură și ar agrava deficitul de personal din instanțe și parchete.
În final, aceștia îi solicită președintelui Nicușor Dan să utilizeze prerogativa constituțională de a cere reexaminarea legii, pe motiv că efectele asupra independenței justiției și asupra echilibrului din sistemul judiciar trebuie analizate suplimentar.
Cine a semnat memoriul
Documentul este asumat de:
- Curtea de Apel Alba Iulia
- Curtea de Apel București
- Curtea de Apel Bacău
- Curtea de Apel Brașov
- Curtea de Apel Cluj
- Curtea de Apel Constanța
- Curtea de Apel Craiova
- Curtea de Apel Galați
- Curtea de Apel Iași
- Curtea de Apel Oradea
- Curtea de Apel Pitești
- Curtea de Apel Ploiești
- Curtea de Apel Suceava
- Curtea de Apel Târgu Mureș
- Curtea de Apel Timișoara
- Curtea Militară de Apel București
Memoriul integral poate fi consultat AICI.