În contextul economic actual, datoria externă a României reprezintă o provocare importantă pentru Guvern, investitori, instituțiile financiare internaționale și, indirect, pentru cetățeni, influențând stabilitatea financiară și perspectivele de dezvoltare pe termen lung. Conform unui top realizat de Visual Capitalist, bazat pe date de la Banca Mondială, România nu se situează printre țările cu cele mai mari datorii externe. Cu toate acestea, creșterea constantă a datoriei externe a României exercită o presiune semnificativă asupra economiei, generând motive reale de îngrijorare pentru viitor.
În iulie 2024, datele Eurostat arătau că România se afla printre țările cu cele mai mari creșteri ale datoriei publice raportate la PIB. Totuși, în actualizarea publicată trei luni mai târziu, aceleași date indicau o ușoară scădere a ponderii datoriei în PIB, semn că indicatorul intrase, cel puțin la acel moment, pe un trend descendent.
România a încheiat 2024 cu o datorie guvernamentală de 54,6% din PIB, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.
Datoria externă a României a ajuns la 205 miliarde de euro
În perioada ianuarie - martie 2025, datoria externă totală a crescut cu 514 milioane euro, până la 205 miliarde de euro, arată ultimele date de la Banca Națională a României (BNR), publicate pe 14 mai.
Datoria externă pe termen lung era de 156 miliarde de euro la 31 martie 2025, reprezentând 76,4% din totalul datoriei externe, în creștere cu 1,2% față de sfârșitul lui 2024.
În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2025 nivelul de 48 miliarde de euro (23,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,7% față de 31 decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,5% în perioada ianuarie - martie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 martie 2025 a fost de 5,7 luni, nivel similar cu cel de la 31 decembrie 2024.
Totodată, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2025 a fost de 101,4%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.
Țările cu cele mai mari datorii externe
Publicația Visual Capitalist a realizat un clasament al 186 de țări în funcție de raportul dintre datoria publică și Produsul Intern Brut (PIB), un indicator-cheie pentru evaluarea proporției datoriei guvernamentale față de dimensiunea economiei naționale.
Sudan conduce topul, cu o datorie publică ce reprezintă 252% din PIB, situație generată de conflicte prelungite și dificultăți economice majore. În 2023, anul izbucnirii războiului civil sudanez, Sudanul a depășit Japonia în acest clasament. Japonia, cu 235% din PIB, deține cea mai mare povară a datoriei în rândul țărilor dezvoltate, ca urmare a deficitelor fiscale persistente și îmbătrânirii populației. Alte țări cu datorii ridicate sunt Singapore (175%), Bahrain (141%) și Italia (137%).
Statele Unite au o datorie raportată la PIB de 123%, reflectând cheltuieli deficitare și politici de stimulare aplicate pentru a contracara crize recente, inclusiv pandemia.
În schimb, Germania are cel mai scăzut nivel al datoriei în rândul țărilor G7, cu 65% din PIB, estimându-se o reducere la 58% până în 2029.
România ocupă poziția 72 în acest top, cu o datorie publică echivalentă cu 62% din PIB.
Când vine vorba despre Bulgaria, țara cu care România este comparată foarte des, lucrurile se schimbă.
Țara vecină are o datorie externă redusă, de 24,1% din PIB, a doua cea mai mică din UE și mult sub nivelul de 60% din criteriile de aderare la Zona Euro, potrivit Euronews. De altfel, Bulgaria este foarte aproape de aderarea la moneda unică.
Cum funcționează împrumuturile externe
Împrumuturile externe sunt bani pe care o țară sau o companie îi ia de la alte țări sau de la bănci internaționale pentru a-și finanța diferite proiecte sau pentru a acoperi cheltuielile atunci când nu are suficienți bani. Practic, împrumută bani pe care trebuie să îi returneze mai târziu, cu dobândă, explică portalul Investopedia.
Acest tip de împrumut funcționează astfel: cel care împrumută (de exemplu o bancă străină) dă banii, iar cel care primește împrumutul se obligă să-i plătească înapoi după o perioadă stabilită, plus un cost suplimentar (dobânda).
Împrumuturile externe pot ajuta o țară să crească economic, să facă investiții mari sau să treacă peste perioade dificile, însă dacă țara sau compania face prea multe împrumuturi și nu reușește să le plătească la timp, riscă să aibă probleme financiare serioase.
De aceea, împrumuturile externe trebuie folosite cu grijă, pentru că pot aduce beneficii, dar și riscuri dacă nu sunt gestionate bine, notează portalul.