În ce țări e valabilă asigurarea RCA românească. Ce trebuie să faci când călătorești cu mașina proprie în străinătate
Publicat acum 4 ore si 1 minut
Turiștii și localnicii care s-au plimbat în ultimele zile pe faleză, la Constanța, au avut impresia că au ajuns în Maldive sau o altă destinație exotică. Marea Neagră a renunțat temporar la nuanțele sale obișnuite de albastru închis și s-a transformat într-un peisaj spectaculos, în tonuri de turcoaz și alb-lăptos.
Potrivit specialiștilor, fenomenul este unul natural și este provocat de dezvoltarea masivă a unor alge microscopice din categoria fitoplanctonului, cunoscute sub numele de cocolitoforide. Printre speciile identificate se numără Emiliania huxleyi și Coronosphaera mediteranea.
› Vezi galeria foto ‹
Aceste microorganisme unicelulare sunt invizibile cu ochiul liber, însă pot exista în milioane de exemplare într-o singură picătură de apă. Ele își construiesc un înveliș exterior din plăcuțe de carbonat de calciu, substanță care se regăsește și în compoziția cretei.
Specialiștii explică faptul că, la sfârșitul primăverii, atunci când temperatura apei și lumina solară sunt favorabile, aceste alge se înmulțesc rapid, fenomen cunoscut drept „înflorire”. În această perioadă, miliardele de particule calcaroase aflate în apă reflectă lumina soarelui spre suprafață, oferind mării aspectul turcoaz-lăptos care a atras atenția turiștilor.
Fenomenul este atât de amplu încât poate fi observat chiar și din imaginile satelitare realizate de NASA.
Dincolo de spectacolul vizual, cocolitoforidele au un rol important în ecosistem și în reglarea climei globale. Acestea absorb dioxidul de carbon din atmosferă și produc oxigen, contribuind la echilibrul climatic. După încheierea ciclului de viață, structurile lor calcaroase se depun pe fundul mării, unde carbonul poate rămâne stocat timp de milioane de ani.
Cercetătorii mai arată că, în interacțiunea cu zooplanctonul, specia Emiliania huxleyi produce sulfură de dimetil, un gaz care poate influența formarea norilor marini și procesele climatice.
Reprezentanții INCDM „Grigore Antipa” monitorizează fenomenul și precizează că acesta nu reprezintă un pericol nici pentru oameni, nici pentru fauna marină.