Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Bende Sandor, a criticat, luni, situaţia de la Cernavodă, în condiţiile în care Ungaria nu şi-a oprit centrala de la Paks nici la debite mult mai mici ale Dunării, iar Bulgaria continuă să răcească centrala de la Kozlodui "din aceeaşi Dunăre" şi exportă energie către România.
El a afirmat că la noi, la Cernavodă, s-a întâmplat ceva, respectiv "cineva încasează bani foarte mulţi şi vinovatul se pierde undeva pe drum".
"Avem nevoie şi de investiţii în ceea ce înseamnă reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Ştiu, contestatarii pot să spună că nivelul apelor a scăzut... A scăzut, dar nu atât de tare încât să nu mai putem produce cu aceste investiţii absolut deloc energie. Şi când vorbim de centrala nucleară, unii ar putea să spună, bine, avem două reactoare şi nici acelea nu funcţionează. Nu funcţionează pentru că, dacă nu faci lucrări de mentenanţă pe cursul apelor de pe o zi pe alta, nu se întâmplă nimic. Dacă nu faci mentenanţă un an - doi la rând, nu se întâmplă nimic. Dar când nu faci mentenanţă 40 - 50 de ani la rând, atunci s-ar putea să ai o problemă. Ungaria, la un debit al Dunării mult mai mic, la Paks, cu 2.200 MW putere instalată, n-a oprit nicio zi, cu toate că era pericolul să trebuiască să oprească. Bulgarii de la Kozlodui, din aceeaşi Dunăre, răcesc centrala şi cumpărăm energie produsă de la ei. La noi s-a întâmplat ceva, nu ştiu. Nuclearelectrica plăteşte taxe către "Apele Române". "Apele Române" ar trebui să asigure cantitatea de apă, dar dragarea ar trebui să o facă Ministerul Transporturilor. Şi uite-aşa, cineva încasează bani foarte mulţi, dar vinovatul se pierde undeva pe drum, iar noi, cetăţeni, consumatori, s-ar putea să avem la un moment dat o problemă. Cele două reactoare nu funcţionează, nu produc. Contractele pe termen lung nu pot fi folosite de furnizori şi acea energie care nu este produsă de către Nuclearelectrica, care este într-o situaţie de forţă majoră, trebuie cumpărată de pe piaţa liberă, cu preţul de PZU", a precizat deputatul, la conferinţa "Energia în priză".
Acesta a adăugat că nefuncţionarea celor două grupuri de Cernavodă ar putea duce la o mărire de preţ în ceea ce înseamnă preţul final al energiei electrice la consumatorul final.
"Avem o energie sigură, la un preţ competitiv şi cât se poate de "verde". O altă discuţie la care mi-au atras atenţia oamenii când am fost acasă în teritoriu şi am stat de vorbă cu ei. Mi-au spus în felul următor: "Domnul deputat, ne-aţi tot spus că dacă trecem la energia "verde" la energia regenerabilă, preţurile vor scădea, dar de când citesc în ziare că avem un procent mai mare de energie "verde", preţul s-a triplat". Vedeţi? O abordare simplă. În 2020, 68 de bani kilowatul, în 2026, 1,60 de bani kilowatul. Are dreptate omul: 1,60 e mai mult decât 68 de bani. Nu ştiu care este motivul. Cred că şi sper că nu neapărat trecerea la o energie regenerabilă, la o energie "verde", dar asta este percepţia oamenilor pe care o simt", a spus Bende Sandor.
El a subliniat că România are un potenţial important în domeniul energetic, însă acesta nu este valorificat suficient, în condiţiile în care ţara se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de energie pe cap de locuitor.
"România este pe ultimul loc la ceea ce înseamnă, în Uniunea Europeană, consumul de energie pe cap de locuitor. Asta spune ceva. Posibilitate avem, dar depinde de noi cum ne folosim de acest lucru. La noi este un proverb: "Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi pune în traistă", aşa că va trebui să vedem ce facem şi din acest punct de vedere", a adăugat preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.
Întrebat dacă vede un risc de penurie pe piaţă în privinţa combustibililor, demnitarul a admis faptul că, în România, problema "poate veni din partea motorinei", deoarece consumul este "foarte, foarte mare".
"După cunoştinţele mele, România, în cazul benzinei, poate aproape în totalitate să-şi producă cantităţile necesare. În schimb, în cazul motorinei, undeva la 60% se importă. Deci rafinăriile din România pot să producă o cantitate de 40%, nemaiţinând cont că şi din această producţie o parte din ţiţei este importat. Este greu şi situaţia se va mai agrava. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu în ultimele zile, ambele strâmtori sunt blocate, practic, şi conducta din Arabia Saudită, din estul în vestul ţării, este nefuncţională. Probleme sunt şi cu capacităţile de rafinarea din Rusia. Bine, Uniunea Europeană nu doreşte, nu cumpără, nu face afaceri cu Rusia, dar, la nivel global, producţia lor contează şi, deci, contabilitatea totală lipseşte. Asta ar trebui de undeva să suplinim şi, dacă nu este, atunci înseamnă că e o problemă. Deci, 6% la nivel global este foarte mult", a apreciat Bende Sandor.