De ce nu trebuie să arunci cafeaua în canalizare. Care este, de fapt, pericolul

O femeie din Londra a fost amendată recent cu 150 de lire după ce a turnat cafeaua într-un canal de scurgere înainte de a urca într-un autobuz. Amenda a fost ulterior anulată de Consiliul local Richmond, dar incidentul a stârnit o dezbatere amplă despre impactul ecologic al cafelei aruncate în canalizare, scrie Science Alert.

În Marea Britanie se consumă zilnic aproximativ 98 de milioane de cești de cafea, iar la nivel global cifra ajunge la 2 miliarde. Toată această cafea ajunge, mai devreme sau mai târziu, în sistemul de ape uzate – fie acasă, la serviciu, sau… în drum spre autobuz.

Deși pentru oameni cafeaua este un ritual energizant de dimineață, pentru mediu poate deveni o problemă serioasă. O ceașcă în sine nu contează, dar milioane de resturi de cafea turnate zilnic în canalizare pot crește nivelul de cofeină din apele uzate și, ulterior, din râuri și lacuri.

Marea Britanie are în mare parte un sistem combinat de canalizare, unde aceeași conductă transportă atât apa pluvială de pe străzi, cât și apele uzate menajere către stațiile de epurare. Cu cât mai multă cafea ajunge în aceste conducte, cu atât crește riscul ca o parte din cofeină să scape de filtrare și să ajungă în râuri.

Cafeaua conține sute de compuși chimici – inclusiv cofeină, zahăr, lapte, cacao sau condimente. Dintre aceștia, cofeina este cel mai dăunător element pentru mediu: se descompune greu și este considerată un „poluant emergent”, adică o substanță abia recent recunoscută ca periculoasă. Încă din 2003, cercetătorii au descoperit urme de cofeină în lacurile și râurile din Elveția.

Totuși, nici cafeaua decofeinizată nu este lipsită de efecte negative – toate tipurile de cafea scad pH-ul apei și conțin compuși organici care consumă oxigenul din ecosistemele acvatice pe măsură ce se descompun. Nutrienții din cafea favorizează și înflorirea algelor, ceea ce duce la scăderea oxigenului din apă și poate afecta viața marină.

De ce este cofeina o problemă?

Stațiile de epurare elimină cofeina în proporții variabile – între 60% și 100%, în funcție de tehnologie, sezon și temperatură. Asta înseamnă că până și apa tratată poate conține urme de cofeină atunci când este deversată în râuri sau mări.

Ploile abundente agravează situația: când sistemul de canalizare se supraîncarcă, apele netratate sunt deversate direct în cursurile de apă pentru a preveni inundațiile. Astfel, o parte din cofeina consumată de oameni ajunge inevitabil în mediul acvatic – fenomen întâlnit la nivel global, inclusiv în Antarctica.

Un studiu realizat în 104 țări a descoperit cofeină în peste jumătate dintre cele 258 de râuri analizate. Cercetările recente arată că aceasta afectează metabolismul, creșterea și mobilitatea unor alge, plante și larve acvatice – uneori ducând la moartea lor.

Ce ai (și ce nu ai) voie să torni în canalizare

Canalizările stradale fac parte din sistemul nostru hidrologic – tot ce torni acolo poate ajunge în râuri, lacuri sau în mare. Nu trebuie să arunci cafea, zaț, uleiuri, resturi alimentare, vopsele, grăsimi fierbinți, detergenți sau înălbitori. Acestea trebuie eliminate prin colectarea selectivă sau la centrele specializate de deșeuri.

Iar din cauza sistemului combinat de canalizare din Regatul Unit, de exemplu, nu e mare diferență între a turna lichide la chiuvetă sau pe stradă – ambele ajung, în cele din urmă, în același loc.

Ce poți face cu cafeaua rămasă

Dacă arunci des cafea, fă mai puțină. Acasă, o poți dilua și folosi ca tonic pentru plante sau o poți arunca în grădină, în cantități mici. Zațul poate îmbunătăți solul, dar în exces poate dăuna plantelor din cauza acumulării de cofeină.

Cel mai bine este să pui cafeaua rămasă sau zațul în compost ori în recipientul pentru deșeuri alimentare. Dacă nu ai acces la aceste opțiuni, toarnă lichidul într-un recipient și aruncă-l la gunoi.