România are peste 100 de comunități în care apa este deja restricționată, dar strategia națională care ar trebui să spună cum răspunde țara la secetă este, potrivit ministrei Mediului, „blocată la sertar de ani de zile”. Diana Buzoianu spune că documentul s-a împotmolit în neînțelegeri între instituții și domenii afectate, într-un moment în care alte state europene își pregătesc inclusiv scenarii de urgență pentru lipsa apei sau discută introducerea adaptării climatice în Constituție.
„Avem de ani de zile blocată la sertar strategia privind gestionarea secetei”, a declarat Diana Buzoianu, la Antena 3 CNN. Ministra spune că unul dintre motive este chiar opoziția venită, de-a lungul timpului, din zonele care ajung să fie cel mai puternic lovite de lipsa apei.
„Domeniile cele mai afectate, precum agricultura, au fost și cele mai reticente la măsurile de protecție a mediului”, a spus aceasta.
Buzoianu a vorbit și despre diferențe de viziune între instituții și a spus că speră ca situația să fie deblocată împreună cu Ministerul Agriculturii. „Au existat mai multe perspective diferite”, a explicat ministra, care acuză că unele măsuri au fost respinse înainte ca efectele secetei să devină evidente.
Întrebată concret ce măsuri conține strategia, Diana Buzoianu nu a enumerat un set de intervenții noi, ci a spus că soluțiile sunt deja cunoscute și discutate de mult timp.
„Măsurile din această strategie sunt cunoscute, pentru că sunt soluții mult discutate. Ele există și se știu. Din punctul meu de vedere, faptul că am alocat resurse, asta e soluția. Și asta se va vedea în anii următori, pentru că lucrările durează. Ritmul trebuie menținut cel puțin 15-20 de ani de acum încolo ca să avem rezultate”, a declarat ministra.
Ministra spune că anul acesta a mărit de cinci ori bugetul pentru lucrări critice la baraje și diguri, iar alte 250 de milioane de lei urmează să fie alocate pentru împăduriri. Buzoianu susține însă că recuperarea întârzierilor nu se poate face într-un an sau doi și că investițiile trebuie menținute timp de cel puțin 15-20 de ani.
Problema este deja vizibilă în teren. Peste 100 de comunități au restricții de apă, iar în unele zone au fost convocate comitete pentru gestionarea unor crize locale. Buzoianu spune că, dacă investițiile făcute anul acesta ar fi fost menținute în ultimele trei decenii, România ar fi fost acum „mult mai pregătită” pentru secetă.
Marea Britanie are inclusiv planuri de urgență pentru scenarii extreme
În timp ce România încă încearcă să deblocheze strategia națională, în Marea Britanie disputa este deja despre cât de multe dintre planurile pentru secetă ar trebui făcute publice.
Guvernul britanic a fost acuzat de lipsă de transparență și de acțiune iresponsabilă pentru că refuză să publice planurile de urgență pentru secetă elaborate de companiile de apă, scrie The Guardian. Separat, aceste companii sunt obligate să publice, o dată la cinci ani, planuri în care explică ce măsuri vor lua pentru a menține alimentarea populației și pentru a proteja mediul în perioadele de secetă.
Iar scenariile analizate merg până la măsuri foarte dure. Planurile pentru perioada 2027-2032 prevăd, în situațiile extreme, inclusiv alimentarea populației de la puncte publice de apă sau furnizarea apei doar câteva ore pe zi, prin rotație.
Trei sferturi din Anglia și întregul Țării Galilor sunt în prezent afectate de secetă, iar nivelul apei din cinci rezervoare importante este descris drept „excepțional de scăzut”.
În Germania se discută chiar modificarea Constituției
Germania merge într-o altă direcție. Mai mulți miniștri social-democrați vor ca adaptarea la schimbările climatice și protecția naturii să devină o responsabilitate înscrisă chiar în Constituție.
Propunerea ar introduce în Legea Fundamentală o „misiune comună pentru adaptarea la schimbările climatice și protecția naturii”, ceea ce ar permite guvernului federal să finanțeze și să coordoneze mai ușor proiecte care țin în prezent de autoritățile regionale și locale.
Planul include și un program național de acțiune împotriva caniculei, schimbarea unor reguli de urbanism și construcții și noi măsuri pentru protejarea angajaților care lucrează la temperaturi foarte ridicate. Inițiativa este contestată însă de o parte a conservatorilor cancelarului Friedrich Merz, care invocă inclusiv costurile pe care le-ar presupune.