Myanmarul a denunțat hotărârea istorică a Curții Internaționale de Justiție, care a decis joi că statul a comis genocid împotriva minorității musulmane rohingya, drept „nedreaptă”. La nivel internațional, UE, ONU, Australia au salutat decizia și au cerut Myanmarului să respecte hotărârea. Statele Unite au avut însă o reacție mai reținută. Departamentul de stat al SUA a transmis că Washingtonul analizează decizia și a avertizat împotriva „politizării” CJI. Hotărârea istorică de joi a Curții ONU ar putea seta un precedent pentru alte acuzații de genocid, relatează The Guardian.
Decizia istorică a Curții Internaționale de Justiție (CIJ) de joi, care nu a stabilit niciodată până acum responsabilitatea unui stat pentru genocid, ar putea crea un precedent pentru viitoarele acuzații de genocid, în special în cazul procesului intentat împotriva Israelului.
Reacție reținută a SUA
SUA au avut o reacție reținută după decizia pronunțată de Curtea Internațională de Justiție, avertizând împotriva „politizării” acestei instituții a ONU.
The Guardian scrie că administrația Donald Trump are o atitudine ostilă față de dreptul internațional. Președintel american s-a angajat în special să desființeze Curtea Penală Internațională (CPI), pe care o consideră o instituție globalistă care s-a înstrăinat de la atribuțiile sale inițiale.
CIJ și CPI sunt instituții distincte, iar administrația americană nu a contestat până acum legitimitatea CIJ, notează The Guardian.
După decizia Curții Internaționale de Justiție, Departamentul de Stat a reiterat sprijinul SUA pentru populația Myanmarului și a declarat că împărtășește „profunda îngrijorare cu privire la încălcările continue ale drepturilor omului împotriva musulmanilor rohingya și a membrilor altor grupuri minoritare”.
Instituția a precizat că Statele Unite sunt cel mai mare donator individual de ajutor umanitar pentru gestionarea crizei refugiaților rohingya.
UE a cerut Myanmarului să respecte hotărârea
Uniunea Europeană a transmis că Myanmarul trebuie să pună în aplicare integral hotărârea CIJ „fără întârziere” și că „respectarea deciziilor CIJ nu este opțională, ci reprezintă o obligație în temeiul dreptului internațional”.
„Uniunea Europeană are cea mai înaltă considerație pentru CIJ și își menține sprijinul ferm pentru rolul său esențial în soluționarea pașnică a disputelor și în respectarea statului de drept la nivel internațional”, a declarat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat.
„Poporul rohingya a îndurat suferințe imense, inclusiv strămutări și violențe, iar situația sa nu trebuie uitată. Această hotărâre istorică subliniază imperativul înfăptuirii justiției pentru victime și necesitatea respectării dreptului internațional”, a adăugat U.
De asemenea, secretarul general al ONU, António Guterres, a descris hotărârea drept „o demonstrație a justiției internaționale și o reafirmare a faptului că impunitatea pentru astfel de acte îngrozitoare nu poate fi tolerată”.
La scurt timp după pronunțarea deciziei, ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a anunțat că guvernul său îl expulzează din Regatul Unit pe atașatul militar al Myanmarului și „solicită de urgență convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta hotărârea”.
Ministrul australian de Externe, Penny Wong, a cerut ca persoanele responsabile pentru gravele încălcări ale drepturilor omului comise de armata Myanmarului să fie trase la răspundere în fața justiției.
Myanmarul denunță hotărârea
În ceea ce privește țara găsită vinovată de genocid, Myanmarul consideră decizia a fost „nedreaptă” și a atras atenția că nu a fost luată cu unanimitate.
De altfel, Myanmarul a respins permanent acuzaţiile de genocid şi a susţinut că represiunea cu ajutorul armatei a fost justificată de insurecţia rohingya, după atacuri în care au fost ucişi peste zece militari din forţele de securitate, relatează Agerpres.
La întrebările despre decizia CIJ, purtătoarea de cuvânt Khaing Khaing Soe le-a răspuns jurnaliştilor de la Naypyidaw că instanţa a fost nedreaptă.
Ea a observat că hotărârea nu a fost unanimă, ci a fost luată cu nouă voturi pentru şi şase împotrivă. „În ciuda eforturilor depuse de noi, la examinarea rezultatului, nu toţi cei 15 judecători au fost de acord. Aş spune că este nedrept”, a spus reprezentanta preşedinţiei.
CJI nu poate impune respectarea deciziei sale
Curtea a cerut Myanmarului să permită şi să faciliteze repatrierea rohingya în condiţii de siguranţă, voluntar şi „cu demnitate”, precum şi să ancheteze orice suspect de comiterea unor acte de genocid.
Aproximativ 1,2 milioane de refugiați rohingya trăiesc în prezent în Bangladesh, în principal în tabere supraaglomerate din districtul Cox's Bazar, unde se confruntă cu condiții dificile, marcate de riscul incendiilor, boli infecțioase, alunecări de teren în timpul musonului, condiții sanitare precare și restricții stricte privind dreptul la muncă.
CIJ a prevăzut şi acordarea de despăgubiri a căror valoare urmează să fie stabilită.
Deciziile CIJ sunt obligatorii şi fără drept de apel, dar instanţa nu are nicio modalitate practică de a impune aplicarea lor.
Forţele de securitate din Myanmar au ucis circa 10.000 de rohingya, ceea ce i-a determinat pe circa 750.000 dintre minoritari să se refugieze în Bangladesh. Militarii au comis „violenţe sexuale generalizate" împotriva femeilor şi au supus copii la "violenţe extreme”, a precizat magistratul.
Satele rohingya au fost distruse sistematic, iar populaţia a fost înlocuită cu alte etnii. CIJ a comunicat că „singura deducţie rezonabilă” este că autorităţile din Myanmar aveau intenţia de a distruge populaţia rohingya, ceea ce constituie un criteriu esenţial pentru acuzaţia de genocid.
Decizia CJI, un precedent pentru alte acuzații de genocid
Judecătorilor Curții Internaționale de Justiție li s-a cerut să se pronunțe și asupra altor acuzații de genocid.
Africa de Sud a acuzat Israelul că a încălcat Convenția privind genocidul în timpul ofensivei sale din Fâșia Gaza, acuzație pe care Israelul o respinge vehement. Procesul, contestat de Statele Unite, este departe de a fi încheiat și ar putea dura ani întregi. Într-o hotărâre provizorie pronunțată în 2024, CIJ a dispus ca Israelul să se asigure că forțele sale nu comit acte de genocid împotriva palestinienilor din Gaza.
Ucraina are, de asemenea, un proces pe rol împotriva Rusiei. La scurt timp după invazia pe scară largă lansată de Moscova în februarie 2022, Kievul a acuzat Rusia că a fabricat acuzații de genocid la adresa Ucrainei pentru a-și justifica atacul.