Descoperire uimitoare într-o peşteră din România: primele dovezi că omul de Neanderthal din aceste ţinuturi folosea unelte din os

Adânc în Cheile Vârghișului, ascunse în cotloanele întunecate ale unei peșteri, cercetătorii au descoperit primele dovezi că oamenii de Neanderthal au folosit unelte din os pe teritoriul României. De la Munții Altai până la coasta Atlanticului, cercetătorii au descoperit dovezi ale utilizării uneltelor din os de către neanderthalieni, însă regiunea carpatică a fost, în mod misterios, lipsită de astfel de unelte, notează Phys.org.

În prezent, un nou studiu publicat în "Journal of Quaternary Science" vine să umple acest gol, prezentând unelte minuscule din os, folosite pentru operațiuni de răzuire, ascuțire și fixare cu pene, înainte de a fi aruncate și uitate.

Sursa foto: Mărgărit et al.2026

Dar de ce nu mai găsise nimeni astfel de dovezi în România până atunci? „Nu vreau să critic excesiv metodele folosite în trecut de arheologi”, a spus Ștefan Vasile, lector la Universitatea din București. 

„Însă, de multe ori, erau recuperate doar oasele mai mari sau mai bine conservate", a continuat acesta. Oasele mai mici erau adesea pur și simplu ignorate, deși tocmai acestea sunt piesele care au cele mai mari șanse să prezinte urme ale utilizării uneltelor.

Un set de unelte ascuns în sol

În inima României se află Abri 122/1200, un adăpost stâncos din Paleoliticul mijlociu, locuit de oameni în urmă cu aproximativ 230.000 – 60.000 de ani.

În aceeași perioadă, Neanderthalienii din regiuni întinse, din Franța până în Crimeea, foloseau unelte din os. Însă, în ciuda deceniilor de săpături, inclusiv cele efectuate în 2014 la Abri 122/1200 de către Marian Cosac și George Murătoreanu, de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, nu a fost descoperită nicio unealtă din os care să poată fi atribuită cu certitudine Neanderthalienilor.

Această situație i-a determinat pe cercetători să se întrebe de ce Neanderthalienii de la Abri 122/1200, care confecționau unelte din piatră și vânau animale de talie mare, precum rinocerii lânoși și zimbrii, nu foloseau și unelte din os.

Pentru a afla răspunsul, cercetătorii au analizat cu atenție fiecare fragment osos, căutând cel mai mic indiciu care să ateste utilizarea acestora în urmă cu milenii. 

Fiecare piesă a fost examinată la microscop pentru a identifica eventuale urme fine de zgârieturi, margini rotunjite sau capete lucioase și șlefuite – dovezi că oasele fuseseră folosite pentru a prelucra alte materiale.

Pentru a se asigura că ceea ce vedeau era real, cercetătorii și-au confecționat propriile unelte din os, imitând întocmai gesturile și mișcările specifice activităților desfășurate de oamenii de Neanderthal. Apoi, și-au examinat uneltele la microscop și le-au comparat cu așchiile de os antice.

Fragmente minuscule, dovezi clare

Dintre cele peste 10.000 de oase, doar 83 prezentau semne inconfundabile de prelucrare umană. Fiecare a fost clasificat într-o categorie distinctă: instrumente folosite pentru ascuțirea uneltelor din piatră, pentru prelucrarea pieilor și a plantelor, precum și unelte asemănătoare unor pene, destinate despicării. Unele erau hibrizi utilizați în mai multe scopuri, iar două au servit pur și simplu drept ciocane.

Această descoperire sugerează că în România există, probabil, și alte unelte neandertaliene; pur și simplu, ele au rămas neidentificate până acum. 

„Este posibil ca unele unelte din os aparținând neandertalienilor să se afle undeva, prin sertare...”, a spus Ştefan Vasile, „sau chiar în depozitele de sedimente excavate de cercetători anteriori.”

Conform studiului, era vorba despre unelte improvizate rapid, menite să fie folosite pe moment. Ele indică un tipar în care neandertalienii puneau preț pe rapiditate și utilitate imediată. Aceștia luau orice os aveau la îndemână, îl foloseau și treceau mai departe.

„Faptul că neandertalienii foloseau unelte din os, și încă unele de mici dimensiuni, pentru a realiza o gamă variată de activități constituie o dovadă a ingeniozității și inventivității lor aparte, precum și a complexității procesului lor de gândire, aspecte pe care multă lume încă le găsește greu de crezut”, a afirmat Vasile.

Se caută şi urme de ADN

Citându-l pe Terry Pratchett, Ştefan Vasile a afirmat că astfel de descoperiri reprezintă o etapă în istoria umanității care, în cele din urmă, ne-a plasat „acolo unde îngerul în cădere întâlnește maimuța în ascensiune”.

Următoarea mare provocare este găsirea unor rămășițe ale omului de Neanderthal. În ciuda anilor de săpături, nu a fost descoperită niciuna până acum. Vasile a precizat că echipa analizează în prezent solul pentru a detecta ADN de Neanderthal și trimite fragmente osoase pentru analiză.

"Având în vedere multitudinea de fragmente, e ca și cum ai căuta acul în carul cu fân", a recunoscut el, rămânând totuși optimist că, într-o bună zi, vor reuși să găsească oase ale omului de Neanderthal.