Arheologii israelieni au descoperit o peșteră folosită de hominizi care au trăit înaintea oamenilor de Neanderthal, în urmă cu până la 400.000 de ani, relatează CNN.
Situată la marginea localității Fureidis, această peșteră este unul dintre puținele situri aparținând acestei perioade puțin cunoscute și accesibile cercetătorilor.
Locația urma să fie afectată de lucrări de construcție, moment în care arheologii au decis să o investigheze.
Potrivit lui Kobi Vardi, de la Autoritatea pentru Antichități din Israel, cercetătorii de acum o jumătate de secol au crezut că această peșteră fusese folosită în urmă cu aproximativ 200.000 de ani.
Însă Vardi și colegul său, Ron Shimelmitz, profesor asociat de arheologie la Universitatea din Haifa, au stabilit în prezent că locația a fost utilizată de populațiile din urmă cu până la 400.000 de ani.
NEW:?Archaeologists found a rare prehistoric cave near Fureidis, south of Haifa.
— Ancient History Lab (@AncientHistoryL) June 11, 2026
Dated to 400,000 to 250,000 years ago, it contains Lower Paleolithic tools, handaxes, animal bones, and evidence of water.
Credit: Excavations done by the Israel Antiquities Authority and Haifa… pic.twitter.com/Rs1jvio6O7
Unelte de silex, oase de animale și dovezi ale folosirii focului, găsite în peștera din Israel
Această concluzie a fost posibilă după descoperirea unor unelte din silex - precum topoare de mână, răzuitoare și lame - caracteristice culturii Acheulo-Yabrudiene, specifică hominizilor premergători neanderthalienilor.
Potrivit lui Vardi, "a fost o mare surpriză" constatarea că prezența hominizilor în peștera de la Fureidis este mult mai veche decât se credea anterior.
În afara uneltelor de silex, echipa de cercetători a descoperit oase aparținând unor animale precum cerbul lopătar și gazela.
Acest lucru sugerează că grupuri numeroase de hominizi trăiau împreună în peșteri, vânau animale sălbatice și foloseau focul în ceea ce pare să fi fost "o viață de tabără complexă și bogată", a declarat Ron Shimelmitz.
Cu toate acestea, până în prezent nu au fost descoperite rămășițe umane semnificative în niciuna dintre peșterile cunoscute din perioada menționată.
Arheolog israelian: "O descoperire de importanță mondială"
Peștera din Fureidis este un sit unic, de importanță mondială, susține profesorul Shimelmitz.
"Această capsulă a timpului aparține unei perioade unice de la sfârșitul Paleoliticului inferior, chiar înainte ca neanderthalienii și oamenii moderni să devină dominanți și să se răspândească în numeroase regiuni...
Doar câteva situri din această etapă importantă au fost descoperite în Israel și în întregul Levant, iar cele mai multe dintre ele sunt inaccesibile cercetării", argumentează el.
Echipa științifică și-a prezentat concluziile companiei de construcții, iar pentru a proteja peștera și a permite continuarea cercetărilor, a fost construit un pod rutier deasupra locației.
Kobi Vardi a explicat că cercetătorii intenționează să desfășoare studii ample în acest sit, care vor dura, cel mai probabil, mulți ani.
"Marea noastră speranță în legătură cu săpăturile din aceste peșteri este că vom găsi, poate, rămășițe de hominizi. Abia așteptăm să-i cunoaștem", a mărturisit el.
Ce știm despre istoria omenirii s-ar putea schimba radical
Armando Falcucci, lector de arheologie paleolitică la Universitatea din Southampton, Anglia, care nu a participat la studiu, a declarat pentru CNN că descoperirea de la Fureidis contribuie la înțelegerea unei perioade din istoria umanității care, de obicei, primește puțină atenție.
"Ceea ce face valoroasă această descoperire este faptul că readuce în prim-plan o etapă mult mai timpurie și la fel de importantă, situată aproximativ cu 400.000 până la 200.000 de ani în urmă.
Este o perioadă marcată de transformări profunde în comportament și tehnologie, atât în Africa, cât și în Eurasia, inclusiv trecerea la utilizarea intensivă și repetată a peșterilor ca locuri centrale", a declarat el pentru CNN.
Falcucci a subliniat că depozitele arheologice din peșteri aparținând acestei perioade sunt extrem de rare în regiune.
"Dovezile privind utilizarea intensivă a focului în acest sit sunt deosebit de importante. În această perioadă și în situri de acest tip, folosirea obișnuită și controlată a focului devine vizibilă arheologic (...), marcând un prag major în evoluția comportamentală a omului", a explicat el.
Catriona Pickard, șefa Departamentului de Arheologie al Universității din Edinburgh, Scoția, care nu a fost implicată în cercetare, a subliniat că noile descoperiri "oferă perspective rare asupra culturii materiale și a modului de viață al hominizilor timpurii și, prin urmare, situl are potențialul de a transforma înțelegerea noastră asupra Paleoliticului inferior în Levant".
Ştiri video recomandate
