O întâlnire de aproape patru ore, desfăşurată luni seară la Palatul Cotroceni, s-a încheiat fără o înţelegere privind noua lege a salarizării unitare în sectorul public. Preşedintele Nicuşor Dan a stat faţă în faţă cu liderii fostei coaliţii de guvernare – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz şi Kelemen Hunor –, însă cele patru ore de discuţii nu au fost suficiente pentru a le apropia poziţiile.
Miza este mare, întrucât legea salarizării unitare este considerată cel mai dificil jalon din PNRR, iar termenul pentru adoptarea ei se apropie cu paşi repezi.
Unde s-a blocat totul
Guvernul are la dispoziţie o anumită sumă pentru creşterile salariale, iar solicitările sindicatelor o depăşesc cu mult.
Pentru întregul pachet de salarizare pe 2026, statul poate aloca circa 8 miliarde de lei. În 2027, suma ar putea urca la cel mult 12 miliarde de lei, dar nici măcar în acest cadru nu au fost găsite, deocamdată, resursele necesare pentru a acoperi toate cererile.
Cele mai spinoase două domenii rămân Educaţia şi Sănătatea.
La Educaţie, Guvernul este dispus să dubleze suma alocată, de la 1,5 miliarde la 3 miliarde de lei.
Problema este că solicitările sindicatelor ar împinge cheltuielile spre 8 miliarde – adică încă 5 miliarde peste ce poate oferi statul. La Sănătate, diferenţa este ceva mai mică, dar tot există: o creştere suplimentară de aproximativ 2 miliarde de lei faţă de ce prevede bugetul.
Ce spun sursele: va mai fi cel puţin o rundă de discuţii
Potrivit surselor apropiate întâlnirii, seara de luni nu a adus niciun consens, iar la Cotroceni va mai avea loc cel puţin încă o discuţie între preşedinte şi liderii fostei coaliţii. Deocamdată, soluţiile financiare pentru a mulţumi sindicatele pur şi simplu nu au fost găsite.
Explicaţiile ministrului Dragoş Pîslaru
„Ca să fim foarte onești, în această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la adoptarea sau nu a acestei legi în Parlament. Au fost prezentate progresele înregistrate în ultimele 3-4 săptămâni”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, după întâlnire.
Ministrul a subliniat că timpul este pe cale să se scurgă şi că, în cel mult o săptămână, ar trebui să existe un proiect clar.
„Ar trebui ca într-un interval – așa cum a precizat și domnul președinte în întâlnire –, ca într-un interval de o săptămână să avem un proiect pe care să știm clar dacă se poate sau nu să fie susținut în Parlament în acest moment”, spune Pîslaru.
La Sănătate, principiile sunt agreate. Banii, nu
La capitolul Sănătate, Pîslaru a explicat că negocierile cu sindicatele, mediate de Administraţia Prezidenţială, au avansat, chiar dacă rămân puncte nerezolvate.
Două probleme sunt încă pe masă: aşa-numita matrice de coeficienţi – adică salarizarea diferenţiată în funcţie de tipul de spital şi de specializare – şi sporurile pentru munca în weekend şi de sărbători legale.
„Am agreat principii, am agreat cadrul, ceea ce reprezintă un progres foarte mare, dar, în acest moment, cerințele sindicatelor sunt la un nivel bugetar substanțial care, cel puțin dacă ar fi să le aplicăm în 2027, nu au anvelopă financiară în acea anvelopă cadru de 12 miliarde”, explică ministrul.
Educaţie: nemulţumirea vine din 2023
În privinţa Educaţiei, ministrul a enumerat câteva corecţii deja făcute: o îmbunătăţire a plăţii cu ora, o indemnizaţie de dirigenţie calculată de această dată şi în funcţie de numărul de elevi din clasă, precum şi un spor de 10% pentru tutoriat în mediul universitar.
Nemulţumirea profesorilor are însă rădăcini mai vechi – în promisiunile făcute după greva din 2023, promisiuni pe care sindicatele le consideră neonorate.
„Ne-au spus că atâta timp cât nu ne respectați lucrurile pe care guvernele anterioare, Ciucă, Ciolacu, mai ales, le-au promis în urma grevei din 2023 și care sunt reflectate într-o ordonanță de urgență – ceea ce înseamnă o grilă reașezată pe niște valori mult mai mari –, nu ne așezăm la masă din nou să discutăm”, spune Pîslaru.
Ministrul a explicat că, pentru a răspunde acestor cereri, Guvernul caută o formulă prin care abia din 2028 să fie creat un spaţiu bugetar de 3 miliarde de lei pentru o grilă salarială mai mare în Educaţie.
Calculul porneşte de la principiul, prevăzut în ordonanţa de urgenţă, potrivit căruia salariul unui profesor debutant trebuie să ajungă la nivelul salariului mediu brut pe economie.
„Am calculat cât ar trebui să fie coeficientul de plecare, adică 2,12 înmulțit cu valoarea de referință 4100, și am creat o grilă plecând de la acel nivel; dar, evident, încercând să ne încadrăm în ceea ce am identificat ca un spațiu prin amânarea anumitor elemente legate de performanță pentru toate celelalte familii ocupaționale și să ne încadrăm în acest spațiu de 3 miliarde”, a mai declarat Dragoș Pîslaru.
Problema semnalată de sindicate: grila e prea „înghesuită”
Chiar dacă debutanţii ar urma să beneficieze de o creştere semnificativă – peste 30% -, sindicatele atrag atenţia asupra unei probleme majore: grila este prea compactată. Practic, profesorii cu 30-40 de ani de vechime ajung să fie plătiţi aproape la fel ca debutanţii.
„Deci e foarte bine că debutanții vor avea, ar putea avea un nivel de data asta semnificativ crescut, peste 30% creștere a salariilor, dar problema este că, practic, ea s-a strâns. În primul rând, s-a strâns pentru că inițial era un proiect de 1 la 12 pe gradele de salarizare. Acum s-a strâns din nou pentru că nu avem spațiu mai mult de 3 miliarde ca să acomodăm aceste lucruri”, spune acesta.
Ministrul a explicat că soluţia luată în calcul este o etapizare – nu o eşalonare pe mai mulţi ani, ci amânarea unei discuţii mai serioase pe grila din Educaţie pentru anul şcolar care începe la 1 septembrie 2028.
El a recunoscut că sindicatele au plecat nemulţumite: „Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară, pentru că nu avem un acord încă”.
În paralel, Guvernul poartă discuţii şi cu alte domenii – Diplomaţia, Justiţia, funcţionarii publici –, lăsate deocamdată în plan secundar, tocmai pentru că atenţia s-a concentrat pe Sănătate şi Educaţie.
Florin Manole: "Ca să vorbim de Legea salarizării, trebuie să existe proiectul. Ministerele nu s-au pus de acord"
Fostul ministru al Muncii Florin Manole (PSD) a declarat, marţi, la Antena 3 CNN, că principala concluzie a discuţiilor purtate în cursul zilei la Palatul Cotroceni a fost că Ministerele Muncii, Sănătăţii şi Educaţiei trebuie să se pună de acord în legătură cu o variantă îmbunătăţită a Legii salarizării.
Potrivit fostului ministru, încă e timp pentru a construi "o lege bună care să mulţumească şi sistemul public, și rigorile bugetare şi facă posibilă atragerea banilor europeni".
Florin Manole: "A fost o discuție pe care noi, cei din Partidul Social Democrat, am perceput-o ca fiind una orientată spre a găsi soluții. Dar aș vrea, totuși, să fac o remarcă extrem de importantă: în acest moment, necesitatea primordială este ca Ministerul Muncii să se pună de acord cu Ministerul Sănătății, cu Ministerul Educației și cu Ministerul de Finanțe pe o formă acceptabilă pentru membrii aceluiași Guvern.
Florin Manole: E prematur să ceri partidelor să se pronunțe pe o formă nefinalizată și necunoscută
Acum trebuie să trecem prin discuții cu sindicatele, cu partidele politice, dar este extrem de important ca Guvernul să aibă o opinie și în formă scrisă, adică pusă într-o formă de proiect (...) În timpul în care discuțiile de la Cotroceni aveau loc, Ministerul Educației - cred că era chiar ministrul - purta discuții despre calcularea impactului bugetar și anumite reglaje tehnice.
Domnul ministru presupun că era acolo sau poate știe mai multe informații, dar faptul că Ministerul Educației avea de adus niște îmbunătățiri, lucru corect, justificat, arată că trebuie să depășim întâi această fază tehnică, administrativă, după care poate sindicatele vor avea o părere bună sau rea.
Toate partidele - PSD, PNL, USR, UDMR - vor avea o părere, bună sau rea, dar este prematur să ceri o poziție dinspre partidele politice pe un text într-o formă nefinalizată și necunoscută."
Robert Kiss: "Ce v-a spus domnul președinte Nicușor Dan?"
Florin Manole: "Președintele ne-a transmis interesul său justificat și legitim, ca acest proiect să ajungă la bun sfârșit. Dar, în același timp, cred că președintele este de acord cu faptul că avem nevoie de niște clarificări.
Și acest termen de o săptămână este un termen pentru a se îmbunătăți proiectul în măsura posibilităților.
Dar conversația dintre ministere e neapărat necesar să aibă loc și finalitatea acestei conversații trebuie să fie un proiect mai bun și mai acceptabil pentru cei care lucrează în sistemele astea importante: educație, sănătate, ordine publică, toți cei din sistemul bugetar."
Florin Manole: N-am argumente să-l contrazic pe Kelemen Hunor când spune că nu au fost găsiți bani
Robert Kiss: "Există bani? Pentru că s-a tot pus această întrebare. Oricum, a crescut anvelopa bugetară de la 8 la 12 miliarde în plus. Au fost găsite sumele respective? Liderul UDMR, Kelemen Hunor, spunea că nu au fost identificate, că nu a primit justificări, garanții că sunt acești bani disponibili pentru anul următor."
Florin Manole: "N-am niciun argument să-l contrazic pe Kelemen Hunor pe acest subiect."
Robert Kiss: "Dar la discuția de astăzi a existat cumva un proiect îmbunătățit pe care să-l studiați, să-l vedeți, o variantă a acestui proiect?"
Florin Manole: "Nu am văzut o formă finală, dar trebuie să fiu onest - ca om care a fost la Cotroceni la toate aceste consultări din ultimele săptămâni - și să spun că s-au făcut îmbunătățiri.
Era și normal ca din discuții cu sindicate și ministere să se facă îmbunătățiri la draftul inițial.
Cred însă că și în evaluarea ministerelor, și a sindicatelor și a noastră, ele sunt departe de a fi satisfăcătoare. Dacă va exista dialog în continuare, dacă înțeleg că se discută acum o formă de etapizare, dacă toate aceste lucruri vor ajunge la bun sfârșit, proiectul ar putea să fie votat.
Dar păstrez și păstrăm ca partid această mențiune extrem de importantă: Vom vota doar o lege bună, nu un proiect criticat de toate confederațiile sindicale, cu argumente."
