Vicepreşedintele Parlamentului European, social-democratul Victor Negrescu, afirmă că România trebuie să solicite de urgenţă convocarea unei reuniuni extraordinare a miniştrilor energiei din Uniunea Europeană, în contextul crizei energetice determinate de seceta prelungită şi al iminentei opriri a Unităţii 2 de la Centrala Nucleare de la Cernavodă. „Situaţia energetică prin care trecem nu mai poate fi tratată doar la nivel naţional. Avem nevoie de coordonare şi solidaritate europeană şi de soluţii concrete pentru protejarea cetăţenilor şi a economiei”, mai spune Negrescu, precizând că în situaţii excepţionale UE „a demonstrat că poate reacţiona rapid”.
„Situaţia energetică prin care trecem nu mai poate fi tratată doar la nivel naţional. Avem nevoie de coordonare şi solidaritate europeană şi de soluţii concrete pentru protejarea cetăţenilor şi a economiei. În situaţii excepţionale, Uniunea Europeană a demonstrat că poate reacţiona rapid. Chiar zilele trecute, în contextul crizei de la Ceuta, miniştrii de interne din statele membre au fost reuniţi în regim de urgenţă pentru a analiza situaţia, instrumentele disponibile şi formele de sprijin şi coordonare necesare”, afirmă vicepreşedintele PE Victor Negrescu.
Social-democratul consideră că acelaşi lucru „trebuie făcut acum în domeniul energiei” şi aminteşte că recent a solicitat Comisiei Europene activarea mecanismelor prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.
„La scurt timp după aceea, Guvernul României a preluat iniţiativa şi a transmis, la rândul său, o alertă timpurie Comisiei Europene. Este o confirmare că demersul european pe care l-am propus era necesar”, adaugă Negrescu.
Europarlamentarul precizează că acum trebuie făcut „pasul următor”.
„O reuniune extraordinară a miniştrilor energiei din UE ar trebui să permită României să discute direct cu celelalte state membre şi cu Comisia Europeană despre identificarea rapidă a unor surse alternative de energie şi a unor capacităţi suplimentare de stocare pentru situaţii de urgenţă, flexibilizarea utilizării fondurilor europene existente, astfel încât acestea să poată fi direcţionate rapid către măsuri de securitate energetică, posibilitatea unor derogări şi flexibilităţi temporare de la anumite prevederi ale legislaţiei europene în domeniul energiei şi decarbonizării, strict pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, măsuri compensatorii din fonduri europene pentru industriile şi companiile afectate de actuala situaţie energetică şi o mai bună coordonare europeană pentru mobilizarea capacităţilor energetice disponibile, transfer de expertiză şi evitarea unor dezechilibre majore în regiune”, explică Negrescu.
