Mesajul lui Crin Antonescu pentru români
Crin Antonescu: Suport greu finalurile, n-aș vrea să ne despărțim niciodată, trebuie să o facem. Mulțumesc tuturor care ați fost azi aici, celor care ne-au privit, celor cu care vom mai vorbi în această campanie, o campanie e o întâlnire memorabilă indiferent, pierzi, câștigi și care, sper eu, te îmbogățește și scoate din tine ce-i mai bun. Vreau să închei cu un mesaj cu o dimensiune strict religioasă pentru că poți fi religios, poți fi creștin de altă confesiune, ateu, măreția creștinismului, între altele, stă și în faptul că are mesaj și dincolo de porțile credinței religioase strict – primele vorbe ale Mântuitorului înviat sunt nu altele decât – Bucurați-vă, nu vă fie frică, știu câte nel ipsesc, dar știu și ced avem. Cu ce avem, să ne bucurăm de ce avem, să folosim ce avem și vă asigur că putem fi împreună, că putem fi puternici și că ne putem ridica. Dumnezeu să vă aibă în pază, Dumnezeu să ne ajute pe toți.
Jocul cuvintelor, cu Crin Antonescu
Mihai Gâdea: România
Crin Antonescu: Mama
-Tata
-Uneori, de-atâtea ori în istorie ne-am simțit orfani în istorie. Nu mai avem nevoie, pentru că mama e suficientă pentru că mama are niște copii foarte frumoși, chiar cred, am simțit asta și în cei zece ani, pot să fiu mai personal? Toată lumea mă întreabă despre cartea pe care am spus că am scris-o aproape am încheiat-o și am o problemă acum cu încheierea ei. Eu am scriso carte tristă despre România, despre România publică, o carte tristă plină chair de frustrare față de România publică, o carte plină de dragoste față de România intimă, profundă. Prin 70 și ceva, nu mai știu, Constantin Noica, un mare admirator al lui Goethe, a scris un eseu celebru în epocă – despărțirea de Goethe. Alecu Paleologu a avut o replică strălucită – despărțirea de Noica – dar în care ideea era că nu-i adevărat, nu te desparți de Goethe, întotdeaun vei ajunge la Goethe, în străfundurile sufletului e Goethe. Cartea despre România e în ideea că ar fi putut sau ar putea avea pentru alte generații o soartă mai bună. Întâmplare face că încerc și eu să fiu părtaș la asta. Dar chiar putem, suntem mulți oameni buni în această țară, oameni creativi, inventivi, generoși, noi pierdem aceste energii, aceste părți, nu le-am adunat niciodată acolo unde se face destinul unei țări și cea mai mare ambiție a mea este pe cât m-ajută puterile, cât mă ajută acești oameni să reabilităm exercițiul politic, păcatul nu e că s-a făcut prea multă politică, ci prea puțină politică cu adevărat. Nu există libertate și democrației fără politică și asta trebuie să reabilităm, e obligația, dorința mea, aspirația mea.
-Dumnezeu.
-Dumnezeu, pentru cine crede, e totul și marea problemă a fiecărui credincios este, ca să dau un exmeplu, să înțeleagă cum Dumnezeu e în toate, că există bine și rău pe care să le deosebească și să înțeleagă cu cât înaintează spre Dumnezeu sau îl primește, că nu trebuie să înainteze, n-ar parcurge niciodată distanța, să înțeleagă, de pildă, cum aplici în viața ceea ce sfântul la catolici sau fericitul Augustin la ortodocși a spus drept comandă supremă – Iubește și fă ce vrei! Dacă iubești cu adevărat veți face numai ce-i bine. Asta e Dumnezeu, e tot.
-Divizare.
-Boală.
-Ucraina.
-Durere.
-Pace.
-Vis.
-Putin.
-Închisoare.
-Donald Trump.
-Necunoscută.
-Europa.
-Acasă.
-Maghiari.
-Prieteni.
-PSD.
-Frați.
-PNL.
-Ce culoare are sângele, cine schimbă sângele? PNL e un partid în care am petrecut 35 de ani, toată viața mea politică, zece de la distanță, dar cei mai dureroși, deci asta nu poți să scoți din tine, voi fi un președinte corect, și asta s-ar putea să fie spre binele PNL, care având în vedere fuziunile făcute, de vreo 20 de ani are președintele și asta nu i-a prins bine. Acum sper să aibă un președinte care, lăsându-i în place să le prindă bine.
-Demnitate.
-Demnitatea este, cum să spun, ocupația sau condiția demnitarilor, de acolo vine cuvântul, mulți demnitari uită, dar demnitatea este ceva ce nu-ți poate lua nimeni atunci când pierdut totul.
-Onoare.
-Onoare este o valoare de dreapta în ordine politică dar e o onoare fiecărui om, indiferent cât de modest, umil, de puțin ambițios și indiferent de orientările politice. Există o onoare care ține de faptul că este asemenea chipuilui lui Dumnezeu.
-Curaj.
-Curajul nu e o virtute, curajul e un dat, e aproape un talent, dar ca orice talent trebuie exersat și cultivat. Curajul crește cu fiecare împrejurare grea prin care treci și-l dovedești.
-Loialitate.
-Pentru mine e o chestiune de esență, nu se paote contrui nimic fără loialitate și vorbesc de loialitate între oameni, n use limitează la oameni și, dacă-mi permiteți ceva ce nu e o glumă, cred că atunci când ne uităm la câini, multor oameni ar trebuie să le fie rușine.
-George Simion.
-Președinte de partid din România, secolul XXI.
-Elena Lasconi.
-Acum vorbesc foarte serios, este o doamnă care, dincolo de faptul că ar trebui să vorbească mai civilizat cu contracandidații, măcar cu ăia mai în vârstă, cu mai mult respectă, că nu suntem la mahala, în fine, e o persoană care a obținut un scor remarcabil la alegerile trecute, și, pentru chestiunea asta, eu o apreciez și o felicit încă o dată.
-Nicușor Dan.
-Nicușor Dan e un om care, apropo de ce mă tot întreabă doamna Lasconi și alții, are un serviciu foarte bune și nu se ține de el.
-Victor Ponta.
-Am vorbit mai devreme, ce să...? Eu pot să glumesc cât pot să glumesc. Eu când am văzut un prim-ministru al României, fost, unul destulde bun ca prim-ministru, cum își face selfie în fund, la poarta de la Mar-a-Lago, la poartă... Mie mi-a fost rușine, a fost prim-ministrul României, chestiunea asta nu pot să o iert mai mult decât o trădare.
Mesajul Coaliției pentru români
Marcel Ciolacu: Cred că am să mă repet, din acest moment pentru mine și sunt ferm convins că și pentru colegii mei de partid, e clar că cea mai potrivită persoană pentru a fi președintele țării este Crin Antonescu.
Cătălin Predoiu: Crin Antonescu va fi un președinte care va respecta partidele politice, le va respecta independența și destinul politic, ceea ce e o veste bună pentru toți cetățenii. Un partid politic care e sufocat de președinte sau invers, apăsat de antipate prezidențială, este un partid la care cetățenii ajung mai greu. Crin Antonescu va face o revoluție în politica românească.
Csoma Botond: Sunt sigur că domnul Crin Antonescu va ajunge președintele României. Comunitatea maghiară îl va vota și va fi și partenerul comunității maghiare din această țară.
Varujan Pambuccian: Am mare încredere în crin și sunt sigur că el va fi președintele României. Eu sper și îmi doresc ca el să facă un lcuru care s-a pierdut demult, să readucă respectul de sine națiunii române.
Teodora, studentă SNSPA: România pierde anual zeci de mii de tineri și specialiști către alte eocnomii europeni. În același timp, angajatorii din țară se confunrtp cu lipsa de forță de muncă calificată. Dacă tendința continuă în urmtorii zeceani nu vom mai avea rezerve umane suficiente pentru o armată profesionistă și nici pentru una de rezervă. Ce politici educaționale ați susține pentru a stpa acest exod și pentru a crea condiții ca diaspora să revină acasă?
Crin Antonescu: România este o țară care are încă multe categorii defavorizate, deși clasa de mijloc a crescut, deși indicatorii economici majori au crescut spectaculos. Încă există oameni care trebuie ajutați în ideea de solidaritate națională, care nu este doar politica unui guvern de stânga. O națiune nu poate merge înainte decât cu toți membrii ei.
Niciun stat nu va putea avea bugetul, atenția, disponibilitatea pentru a sprijini totul – de la pensii mici până la alte nevoi urgente, cum ar fi copiii abandonați sau cei din familii monoparentale. Nu vom putea face aceste lucruri dacă nu admitem cu toții că micul erou anonim al României trebuie să devină antreprenorul.
Eu am o propunere concretă pentru un pact național pentru antreprenori, pentru că ei sunt cei care dau viață, putere, sevă acestei țări, cu prevederi precise. Acestea vor duce la o altă piață a muncii, la o altă ofertă, pentru că mișcarea tinerilor într-o piață comună – nu are rost să ne iluzionăm – are, în primul rând, temei economic. Până când nu vom face o ofertă economică îndeajuns de convingătoare, degeaba îi chemăm cu poezii frumoase, degeaba îi invităm la hora bătrânească. Până nu intrăm concurențial în această piață, nu putem reuși – și acest lucru trebuie să pornească de la acest pact pentru antreprenori.
Mihai Gâdea: Dintre candidații actuali, există candidați care ar fi un pericol dacă ar ajunge în funcție?
Crin Antonescu: Da, mai fiecare. Domnul Nicușor Dan, știți că la toate sondajele e un segment de alegători nehotărți, el e un candidat nehotărât. La domnul Simion nu cred că ar trebui să spun de ce nu ar fi bine, nu cred că ar fi bine cu niciunul dintre ei. Despre Ponta am tranșat, e clar că nu e cazul. Vreau să vorbesc de România, nu mai suntem în situația unui pericol de tipul Georgescu, suntem în situația în care să nu avem un președinte pe măsursa momentului istoric pe care-l trăim și un președinte capabil care să pună ordine în prezentul și viitorul României, pe termenul de cinci ani, cât e un mandat. Să avem realism, claritate, hotărâre și cred că le am. Eu cred, așa cum am vorbit în tot acst timp, că România are nevoei de un lider care să poată folosi tot ce-i mai bun în România, în realitate, nu în imaginație, de la clasa politică până la resursele e orice fel ale societății, în primul rând cele umane, cele de competență, ujn om care să înțeleagă că o națiune care n-are unitate, în care încurajarea performanței se însoțește cu solidaritatea, pentru că o națiune e de la vârfuri până la cei defavorizați, toți, fără nimeni în urmă și, de asemenea, un lider care să redea româniei, simțul, gustul încrederea pentru aspirație. Noi putem fi nu doar cineva ci putem fi mai mult decât credem noi înșine despre noi. Eu cred că așa cum gândesc proiectul de președinte, însoțit de un proiectde țară, pot fi un președinte cetățean care să joace pentru prima oară rolul pe care îl prescrie Constituția de mediator între stat și societate, adică nu doar liderul clasei politice ci și reprezentantul princeps al cetățenilor. Cred într-un președinte care să poată să pună împreună cu autoritățile democratice oridne în tot ce înseamnpă mentalitate, funcționare, aspirație, în sistemul politic, un om care să pună ordine și nu care să vină cu idei fantasmagorice de eliminare a sistemului, de anarhie. Nu sistemul e de vină, sistemul e cel democratic, occidental, european, funcționarea lui internă are mult loc de schimbare ș iaceastă schimbare o facem împreună. Și, în fine, un președinte care să reprezinte România așa cum nu a mai fost de multă vreme reprezentată, care să simtă că România are valoare, are conținut, are poveste și are viitor, toată energia asta trebuie înruchipată într-un om care să aibă demnitatea, dedicația, echilibrul și mai ales curajul s-o afirme și s-o facă. Asta cred că pot să fac eu și nu pot să o facă alții în această situație aici și acum.
Antonescu: Eu am crezut în Crin Antonescu întotdeauna
Mircea Badea, jurnalist Antena 3 CNN: Dacă domnul Georgescu nu ar fi ieșit pe locul 1, dvs. nu erați aici. Dacă ar fi să mă gândesc la părțile bune ale fenomenului politic Georgescu, printre ele s-ar număra candidaturile dvs și a domnului Nicușor Dan. Între timp, cazul Georgescu s-a rezolvat și nu ne mai puteți salva de Georgescu. De ce pericol ne mai salvați acum?
Crin Antonescu: De multe pericole o să încerc să ne salvăm toți. Aveți dreptate, dacă domnul Georgescu nu era pe primul loc, nu eram aici. El nu mai e în cursă, dar o anumită stare de spirit – nu aș spune electoratul domnului Georgescu, care, evident, nu are nicio vină și nu e un pericol pentru mine – este o realitate pentru noi toți.
Faptul că atâția oameni normali, onești, cu toate drepturile în posesia lor, au putut fi duși într-o asemenea direcție rămâne, și dacă această conjunctură Georgescu a făcut să devin candidat, sunt astăzi mai convins decât atunci că pot face, dintre candidații actuali, cele mai multe lucruri bune ca președinte al României.
Chiar dacă eu deplâng ieșirea domnului Georgescu din cursă, cursa rămâne, miza rămâne, viitorul României rămâne – de aceea rămân și eu.
Mircea Badea: Dacă motivul inițial a fost pericolul major Georgescu, acum ați început să credeți în Crin Antonescu.
Crin Antonescu: Eu am crezut în Crin Antonescu întotdeauna, am descoperit mult alte lucruri pe care în raport cu situația inițială, chiar cred că pot să le fac mai bine decât alții.
Sergiu Cora, jurnalist Antena 3 CNN: Ați vorbit despre reconstrucția Ucrainei și ați spun că „sper ca România să participe”. Antreprenorii ne spun că oportunitatea asta e un tren pierdut pentru că alte companii din alte țări sunt deja pe listă. Ca președinte, cu cine ați negocia ca România să participe în mod activ la reconstrucția Ucrainei?
Crin Antonescu: Sunt două chestiuni și vreau să ofer un bun exemplu despre cum voi înțelege eu politica externă. Foarte puțin va trebui să nu fie legat de economie. Trebuie să schimbăm paradigma – am ajuns, din păcate, o țară cu o diplomație destul de flască, nu știu cum să spun, destul de în așteptare a ceva, nu știu a ce. O mare parte din corpul nostru diplomatic stă în birou, nu mai avem diplomație economică, practic, nici cât aveam acum 10-15 ani, și una dintre menirile politicii externe – aceea de a reprezenta interesul capitalului românesc, atâta cât este el – este foarte timidă.
Nu mai intru în istorie de ce, dar atâta vreme cât președinții SUA, președinții Franței și toți ceilalți umblă cu avioane pline cu oameni de afaceri, chiar dacă nu vin cu ei, atunci când vin, discută clar. La noi, însă, această activitate putea să te ducă, în mod aberant, la DNA, la trafic de influență și la cătușe, la spectacol.
Eu adresez lucrurile astea fără niciun fel de jenă, chiar dacă iar o să se supere oameni care-l simpatizează mult pe domnul Nicușor Dan în presă. Cred că trebuie să înțelegem menirea autorităților – în frunte cu președintele, guvernul și diplomații – de a servi interesele economice românești în mod primordial.
Astfel, președintele va negocia cu oricine trebuie negociat pentru ca România să aibă o parte din reconstrucția Ucrainei. În corelare cu guvernul și cu reprezentanți autentici, puternici, ai mediului de afaceri, trebuie să vedem cine și cât poate participa la acest proces. Pentru că nu este doar o chestiune punctuală, ci una de viitor. Ucraina – vom vedea ce se va întâmpla, care va fi forma sa finală – dar, în principiu, noi susținem orientarea sa pro-europeană, la fel ca în cazul Republicii Moldova, și parcursul său de integrare.
Antonescu spune „nu” armatei obligatorii
Radu Tudor, jurnalist Antena 3 CNN: Una dintre cele mai mizerabile manipulări care circulă acum este cea potrivit căreia Marcel Ciolacu și ceilalți lideri ai coaliției vor să trimită tinerii la război în Ucraina. Dacă deveniți președinte, veți reintroduce serviciul militar obligatoriu?
Crin Antonescu: Nu!
Radu Tudor: România va trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina sub mandatul dvs?
Crin Antonescu: Nu, niciun om.
Radu Tudor: Care va fi forma prin care dvs. ca președinte veși întări armata și apărarea României?
Crin Antonescu: În legătură cu primele două aspecte, aș vrea să reamintesc că am fost primul dintre candidații anunțați care a spus că nu susține sub nicio formă prezența militară românească în Ucraina – nici pentru menținerea păcii, nici ca efort de război. Am explicat și motivele, nu le mai repet.
În ceea ce privește această minciună mizerabilă, este o nouă intoxicare masivă a opiniei publice – cum că această coaliție, acest guvern, președintele interimar, nu mai știu cine, dorește să implice România în război. Este o minciună. Cred că nici nu ar mai trebui luată în seamă, dar suntem pățiți, și e foarte bine că ați ridicat această problemă, ca să putem clarifica lucrurile.
În al treilea rând, este una dintre atribuțiile fundamentale ale statului. M-am pronunțat clar și aici, spre deosebire de alții, și trebuie să acceptăm ideea că alocarea din PIB pentru apărare va trebui să crească, undeva spre trei la sută. Poate că – desigur, aceasta este o decizie a guvernului – în cadrul proximului summit de la Haga am putea fi pregătiți să anunțăm măcar această intenție ca perspectivă.
Dar nu vreau ca România să continue să fie doar o vitrină de importuri în domeniul apărării. Putem dezvolta o industrie de apărare, putem produce echipamente și tehnologii militare aici, în România. Nu trebuie să rămânem doar cumpărători – putem deveni și producători și furnizori de tehnologie și tehnică militară.
Sabina Iosub, jurnalist Antena 3 CNN: În acest moment, mulți percep a fi o luptă între SUA și Europa. Ce care ar alege președintele Antonescu pentru România? Cum poate președintele să întțrească politica externă și ce rol poate avea România în închiderea actualeleor conflicte?
Crin Antonescu: Am oftat nu pentru că erau multe întrebările, ci pentru că mi-ați pus problema unui rol pe care l-ar putea juca România în încheierea unor conflicte. Asta ar presupune o statură în politica externă pe care, mă tem, deocamdată România nu o are.
America sau UE? N-am să mai spun „și-și”. E o problemă pe care nu o avem. Noi nu suntem copilul care plânge și imploră părinții să nu divorțeze. Noi suntem unul dintre acești părinți.
Noi suntem Europa. Nu suntem „între” SUA și Europa – noi suntem Europa. Așa cum am avut cinstea să-i spun domnului Radu Tudor, eu sunt un european pro-american. Îmi doresc cele mai bune relații posibile cu SUA, în linia istorică stabilită după Al Doilea Război Mondial.
Tot ce pot face ca președinte al României, ca membru al Consiliului European, ca lider între alți lideri ai Europei pentru a menține și a dezvolta relația cu SUA va fi făcut. Dar, în primul rând, eu sunt Europa.
Asta e cel mai important lucru pe care l-am realizat – un lucru de civilizație recuperat. Și nu cred că noi sau alții putem pune asta în discuție.
În primul rând, știți anecdotele cu americanii care mai întâi identifică continentul pe care e o țară. Sper că nu e o noutate și sper că nu e niciun fel de afront. Da, noi suntem Europa, și noi suntem Europa. Nu vreau să mai vorbim despre faptul că Bruxelles-ul ne-a impus ceva. Și noi suntem Bruxelles, dacă nu ne convine ceva, mergem și spunem că nu ne convine și negociem.
Mihai Gâdea: Sunt lucruri care nu ne convin la Bruxelles?
Crin Antonescu: Pot exista situații neconvenabile, așa cum au fost pentru fermierii polonezi sau pentru transportatorii din alte țări. Dar tocmai de aceea trebuie să fii un membru activ. O spun încă o dată: e inacceptabil ce s-a întâmplat – ca un președinte să nu aibă consultări cu premierul înainte de a merge la Consiliu. E un efort de echipă, de colaborare. Trebuie să devenim activi, să spunem și noi ceva acolo, nu doar să ne ducem ca să aflăm ce avem de făcut. Sunt diplomați din țări mari din Europa care se miră că noi suntem atât de timizi. Nu e vorba de a face scandal sau de a adopta o politică „Gică Contra”, ci de a ne apăra interesele și de a participa la eforturile Europei de a-și remodela destinul. Pentru că, dacă domnul Trump află acest lucru – și nu e ceva nou – mesajul trebuie să fie foarte clar: Da! Suntem europeni, ținem foarte mult la parteneriatul strategic cu SUA și la relația Europa Occidentală-SUA.
Antonescu: Nicușor Dan pare să fie continuatorul mandatului lui Iohannis
Crin Antonescu: Cred că, dintre toți candidații cu care operăm noi aici, domnul Nicușor Dan pare să fie continuatorul stilului de mandat – cel puțin al celui de-al doilea – al domnului Iohannis.
Nu am vrut să spun că domnul Iohannis este activ, ci doar că, printr-o anumită stare de confuzie, prin necomunicare și echivocul pe care domnul Nicușor Dan îl cultivă, el pare să continue acest stil. Eu nu l-am auzit niciodată pe Nicușor Dan raportându-se la Georgescu atunci când candida. Așadar, prin această tăcere, chiar confuzie, cred că este continuatorul domnului Iohannis.
Și mai e ceva: în momentul în care te autodefinești încercând să culpabilizezi un alt candidat doar pentru că îi place sau nu PSD-ul, îmi amintește de „geaca roșie” și de diversele momente în care această temă – lupta împotriva PSD – a părut suficientă pentru a legitima oameni politici sau partide.
PSD este un partid ca oricare altul. Poate să-ți placă sau nu, dar nu poți reduce dreapta din România și politica, în general, la a fi împotriva PSD. Nu poți să-ți găsești un rost în politica românească spunând: „Asta fac eu pentru țară – lupt împotriva PSD.”
Domnul Nicușor Dan exact asta face, așa cum a făcut și domnul Iohannis la un moment dat.
Antonescu, despre Iohannis: Ceva pesedist a fost
Andreea Sava, jurnalist Antena 3 CNN: Spuneați despre Klaus Iohannis că nu înțelegeți de ce nu își exercită mai vizibil prerogativele în străinătate Ce ați fi făcut diferit?
Crin Antonescu: Aș fi fost mai prezent, mai profilat , mai aplicat cu lucruri pe care România putea să le ceară, să le explice, să le discute. Nu am înțeles de ce președintele Klaus iohannis, care avea toate datele, era decan de vârstă politică, era cel mai vechi în Consiliu, avea o prezență absolut respectabilă, nu înțeleg de ce nu a comunicat mai mult nici acolo nici aici. Cum nu am înțeles nici povestea cu secretar general al NATO care s-a dovedit a nu avea niciun fundament, ceea ce eu nu m-am așteptat, iar în luna ianuarie cred că în interior trebuie să comunice mai mult. Lăsăm exteriorul. E încă, pot să folosesc timpul prezent, o traumă, o parte semnificativă dintre alegătorii români încă sunt frustrați și cred că președintele trebuia să comunice chiar dacă cota lui de popularitate era redusă, era, totuși, președinte în funcție.
Andreea Sava: În 2014 ziceați că singurul păcat al lui Iohannis este că nu e pesedist. Acum i-ați găsit și altele?
Crin Antonescu: Să știți că a dispărut și ăsta, că ceva pesedist a fost, a făcut ditamai guvernul cu PSD-ul. Eu pornesc de la prezumția de nevinovăție și la momentul respectiv nu-i găseam niciun păcat. Nici acum nu-i găsesc vreun păcat, ci disfuncții pe mandat și m-am referit la asta. Dar a scăpat și de ăla, că pesedist e că a împiedicat fuga pesediștilor cu Ardeal cu tot în Ungaria și după aceea s-au împăcat.
Ana Maria Roman, jurnalist Antena 3 CNN: Dacă veți ajunge în Biroul Oval iar vicereședintele JD Vance ar lua cuvântul și v-ar critica dur pentru anularea alegerilor, cum i-ați răspunde?
Crin Antonescu: Nu vreau să fiu în această situație. Dacă ajung acolo, discut cu președintele. Dacă vor avea atunci informații suplimentare despre acest caz, sigur că le voi discuta. Eu nu merg să fac istoria unor episoade, o facem, că suntem partneri, dar eu mă duc să discut ca președinte după alegeri legitime și vorbim despre viitorul nostru ca parteneri.
Ce ar vorbi Antonescu cu Trump
Sabrina Preda, jurnalist Antena 3 CNN: Vorbeați despre relațiile dintre România și SUA. Cum veți reface concret relația cu Statele Unite și ce i-ați spune lui Trump?
Crin Antonescu: Hello, Mr. President, how nice to hear you, finally. How about Greenland, how can I help? Glumesc. Ceea ce este ideea despre care eu am vorbit, și anume, dorința mea dacă ar fi să aleg eude a face priam vizită și comunicare cu Statele Unite, nu ignoră faptul că o vizită la acest nivel nu se face când vrea doar o parte, am și precizat, dar, în general, declarațiile mele sunt luate pe jumătate. Nu dau buzna peste președintele Trump. Secret Service nu trebuie să intre în alertă, aș dori, e o prioritate, am exprimat asta. Ce i-aș spuen prima oară, e o chestiune anecdotică, putem să ne jucăm cu ea și să glumim dar într-o asemenea discuție nu discuți despre vreme și ce ma ifaci și Groenlanda și cum spuneam. O asemenea convorbire se pregătește, are o agendă și pot să vă spun care ar fi temele mele și ele nu pot fi altele decât – raporturile din interiorul NATO și parteneriatului strategic și, dacă tot vorbim de un super businessman, ce oportunități reciproce de busines am avea. Dar pentru mine e importantă să reluăm funcțioanrea curentă, normală de parteneriat, iar ce spuneam apropo de relație conforttabilă și de altceva înseamnă o chestiune de termen relativ lung, o nouă atitudine, un nou mod de a concepe parteneraitul și de a ne adapta la realitatea internațională de acum care nu e simpl ădeloc și nu ma ipermite confort. Noi am avut o situație dup ăce eforturile de integrare aufost realizate și e meritul acestor partide care sunt pe-aici în decursul istoriei recente, nu a altora. Am avut o situație relativ confortabilă î ncare lucrurile au mers pe pilotul automat, nu mai merg și trebuie să luăm manșa, cârma, volanul, cum doriți.
Antonescu, despre clipurile de pe TikTok
Cătălina Porumbel: TikTok dă președintele în România?
Crin Antonescu: Nu, nu cred că TikTok dă președintele în România. Trandafirul e o floare frumoasă, n-ai ce să-i faci. Fiecare cu gustul lui. Eu am băut și eu o biată cafea și am fost pus acolo. Am consimțit echipei mele de campanie care, în fine, mi-au spus că dacă nu fac asta îmi bat joc de munca lor, le nenorocesc familia, națiunea, îmi bat joc de tineret, pe ideea că unii tineri nu mă cunosc. Acum, stau și mă întreb, ei nu mă cunosc și trebuie să știe despre mine dacă beau sau nu beau cafea. Dar, în fine, m-am supus acestor rigori ale modenității, contemporaneității și comunicării în era tehnologică, am băut cafea. Nu mi se pare semnificativ, e la fel de semnificativ cum a intrat domnul Nicușor prin dos la Cotroceni și a ieșit tot pe acolo la Cotroceni. Din Palat!
Pe cine susține Ilie Bolojan: Crin Antonescu sau Nicușor Dan?
Cătălina Porumbel, jurnalist antena 3 CNN: Liviu Dragnea apare la TV și repetă obsesiv: „Crin nu o să ia vreun vot de la PSD, PSD nu îl ascultă pe Ciolacu. Va vorta o parte cu Ponta și o parte cu Simion. Spun asta în cunoștință de cauză”. Aveți certitudinea că lideri PSD nu adună votul în secret pentru Ponta?
Crin Antonescu: Am certitudinea asta, da.
Cătălina Porumbel: L-ați întrebat de Ilie Bolojan dacă vă susține pe dvs, nu pe Nicușor Dan?
Crin Antonescu: Nu l-am întrebat, nu fac asta, îl cunoscu de mult, nu mai spun de câți ani, nu e în avantajul nostru. Am vorbit lucruri serioase, mi-ar părea penibil să-l întreb. Dacă ce am convenit, pentru că domnul Bolojan e primul care m-a sunat să-mi spună, dacă s-ar fi răzgândit prin absurd și eu îl întrebam, îmi spunea? Nu. Nu-mi permit să-l întreb așa ceva. Aș putea să glumesc și să spun că pe Nicușor Dan l-am trimis eu să intre prin spate la Cotroceni să vorbească de garantarea seriozității alegerilor. Dacă credeți că eu stau să mă preocup pe unde umblă domnul Nicușor, vă înșelați. Știu un singur loc pe unde nu calcă nici picat cu ceară – Primăria Generală a Muncipiului București. S-a dus la Cotroceni, poate o fi confundat, omul nu bea cu mse spune despre alții, nu e derutat cum insinuează unii. E un eveniment aproape intim între dânșii și nu mă interesează. Domnul Bolojan e om seriso și Nicușor la fel.
Csoma Botond, UDMR: Este un moment secial, după ce s-a întâmplat anul trecut, așa că am considerat că e în interesul României ca această Coaliție să aibă un singur candidat și să îi învingem pe extremiști. Foarte mulți cetățeni români de orginie maghiară cu care am vorbit mi-au spus că a fost o decizie bună să nu avem noi un candidat propriu.
Varujan Pambuccian, liderul Minorităților: Este prim adată când grupul nostru parlamentar spriină un candidat la prezidențiale, nu am mai făcut asta în nicio campanie. Crin va fi președintele României pentru că are toate calitățile. Îl cunosc de 30 de ani și mi-am dat seama că este un om absolu tieșit dein comun în politica românască. Suntem depășiți de prostie, de nesimțire, incultură și lucrul ăsta este al naibii de bine.
Predoiu: Vom fi mândri să fim reprezentați de domnul Antonescu
Cătălin Predoiu, președintele PNL: E destul de clar între noi că gândim la fel, am avut discuții îndelung asupra unor chestiuni concrete, nu e dubiu că avem o viziune comună și în plus aș dori să adaug faptul că fiecare președinție e dincolo de obiective, viziuni, planuri relații cu guvernul, e impregnată, capătă forma spirituală a celui care exercită funcția și cred că vom vea, în sfârșit o președinția occidentală și românească în același timp nu doar prin obiective ci și prin clasa pe care o poate da Antonescu, e un om modest și cu multă clasă, nu întâlnești la tot pasul, cred că vom avea o președinție așa cum e domnul Antonescu, o președinția elegantă și vizionară și aproape de oameni, europeană dar având în suflet mereu tricolorul. Vom fi mândri să fim reprezentați de domnul Antonescu.
Ciolacu: Antonescu o să fie un președinte mult mai bun decât aș fi fost eu
Marcel Ciolacu, președintele PSD: Mi s-a adeverit faptul că domnul Antonescu o să fie cu mult mai bine pregătit și un președinte mult mai bun decât aș fi fost eu dacă aș fi fost ales, și vă felicit. (...) Avem un lider- Crin Antonescu. Am zis asta și cu domnul Bolojan și cu domnul Predoiu. Am zis asta și cu președinții de CJ – am zis avem o cameră plină de președinți și un singur lider și azi a dovedit că e un lider.
Soția lui Crin Antonescu: E omul pe care-l admir cel mai mult
Adina Vălean: E omul pe care-l admir cel mai mult, suntem o echipă unită, foarte uniți și cred că familia noastră cu Irina e o familie frumoasă. Ce am încercat noi a fost să ne menținem normali, să fim o familie normală, să luam cina cu contribuția ficăruia, cu discutat ziua care a trecut, să resepctăm tradițiile, vine Paștele, cum te pregătești, cum îl sărbătorești ș.a.m.d.
Crin e un om care cred că va da foarte mult României. O spune pentru că el dă foarte mult tuturor celor din jurul lui. A dat mult în politică, dacă trece pe lângă un om la colțul străzii se caută în buzunar să-i dea ceva. Nu e indiferent, dacă nu are el mă întreabă pe mine – ai un ban. Nu am decât vorbe de bine, cred că mulți oameni au avut ocazia să-l cunoscă – e un om bun, generos, e un domn, nu știu cât de mulți dintre bărbați știu că dacă stai cu o doamnă la masă și se ridică trebuie să te ridici și tu puțin.
Depinde ce înțelegeți prin defecte, nu-i place nedreptatea și asta-l înfurie câteodată, dar e ca un foc de paie, trece repede. La chestiunile practice eu și Irina îl depășim un pic în casă. Mi-a spus să nu spun că e neîndemânatic.
Gina Vacariu, jurnalist Antena 3 CNN: Cel mai bine informat om din România, Ilie Bolojan, a vorbit despre varianta că Guvernul trebuie să vină ori cu restructurarea aparatului bugetar ori cu creșterea taxelor: TVA și chiar impozit pe salariu. Aș vrea să vizualizați că sunteți la Cotroceni și vine premierul cu aceste două variante. Ce faceți? Și chine ar fi acest premier din fața dvs?
Crin Antonescu: Ăsta-i un fel de spiritism invers ce-mi cereți, să văd în viitor cine va fi premier.
În primul rând, vreau și sper să existe în România un prim-ministru care nu vine la mine, ca președinte, să mă întrebe ce să facă în privința unei asemenea măsuri. E responsabilitatea lui. Putem să discutăm și să avem dezbateri, dar prim-ministrul este șeful guvernului, susținut de o majoritate parlamentară și, conform Constituției și legii, el este cel obligat să ia o decizie, nu să vină la mine. Un prim-ministru care vine să mă întrebe dacă să facă una sau alta nu este un prim-ministru bun. În orice caz, eu nu am această temere, pentru că nu voi fi în această situație.
Viziunea mea este, pe cât posibil, să nu crească taxele. Cota unică și-a dovedit valabilitatea și nu e nevoie să fac eu o pledoarie. Taxarea pe muncă este încă mare, la fel și TVA-ul. În rest, disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor sunt responsabilitatea guvernului. Ne putem consulta oricând, dar decizia îi aparține premierului.
Cine va fi prim-ministru? O spun încă o dată, pentru că există contracandidați și cel puțin o contracandidată care se declară de o vitejie fără seamăn și pentru care viitorul României înseamnă un singur lucru: că nu va mai fi Ciolacu premier. Când domnul Nicușor Dan spune că diferența dintre el și mine este că lui nu-i place PSD-ul? Doamne ferește, asta să fie singura diferență? Sunt dezolat.
Dar îi răspund: aici nu e vorba de preferințe personale, Nicușor. Președinția nu este o suită de plăceri. Care este majoritatea ta fără PSD? Există o majoritate posibilă în acest moment? Nu spun că nu, dar să spună clar – o face cu AUR, cu SOS, cu POT, cu toți la un loc? Să fie sincer.
Cine va deveni președinte – adică eu – va găsi un guvern în funcțiune. Evident că voi discuta cu el și vom încerca să schimbăm lucruri, atât în plan politic, cât și în mecanismele guvernării. Cât va dura guvernul și cine va fi prim-ministru este o decizie strict a majorității. Eu pot să vă spun 20 de nume, dar nu are rost, pentru că nu eu inventez sau prescriu aceste lucruri.
Ați avut președinți – ultimii doi – care au procedat așa și vedem că e jale mare după plecarea ultimului de la Cotroceni. Eu nu am de gând să repet acest model. Voi lucra cu orice prim-ministru, în concordanță cu viziunea mea și cu programul lui de guvernare.
Mădălina Mihalache, jurnalist Antena 3 CNN: Ați spus despre Nicușor Dan că ceea ce nu se vede în spatele lui este generalul Coldea. Aș vrea să detaliați dacă în spatele lui se află Florian Coldea și ce informații aveți. Ați resimțit în această campanie implicarea SRI în susținerea unor candidați? Ce rol va juca Eduard Hellvig dacă veți ajunge la Cotroceni?
Crin Antonescu: Domnul Hellvig este un vechi prieten, pot să spun, cât pot fi oamenii prieteni în politică. Nu-l văd prezent în viața politică, nu e prezent în campania mea, vorbim foarte rar că eu sunt ocupat și în legătură cu o poziție a sa în viitor, la PNL, păi eu dacă am scăpat după 35 de ani credeți că eu de PNL o să mă preocup? Are și oameni care să-l conducă, și oameni care să întrupeze ideile și oameni care să știe ce au de făcut și fără mine. Nu se pune problema să pun eu oameni la conducere. Eu nu știu situația actuală a domnului general Coldea, dar vă spun pe istorie și legendă, nu are cum să fie Coldea în spatele lui Nicușor Dan pentru că nu cred că Nicușor Dan e așa mare și nici Coldea așa mic.
N-am vorbit de implicarea serviciilor, dacă eu o simt? Păi dacă n-au simțit ele atacul rusesc hibrid, păi cum să o simt eu? Eu mă uit ce fac cetățenii la vedere, acoperiți și descoperiți. La domnul Nicușor Dan, însă, depistez, simt, recunosc. Îi văd pe aceiași jurnaliști pe aceiași comentatori, aceiași DW, recomandând candidați, nu mai dau nume că iese supărare mare, observăm același modus operandi. La asta m-am referit, care sunt agenția și care lucrează la servicii eu nu știu, dar îi vedem regrupați spunând și anunțând țara că singurul candidat pro-european e Nicușor Dan, singurul salvator al democrației, singurul care paote să lupte încă o dată și încă o dată împotriva PSD-ului. Ce treabă să aibă domnul Coldea cu asta?
Cu cine intră Antonescu în turul doi?
Mihai Gâdea: Cu cine ajungeți în turul doi? Sondajul ARA arată că cu George simion ajungeți. Care este candidatul de care vă este teamă?
Crin Antonescu: Nu, îi respect pe toți candidații, îi respect pe alegători. Nu mă tem de nimic, mă tem doar ca victorios fiind dacă se va întâmpla, după cinci ani să inventariez din nou niște dezamăgiri ale românilor. Eu îmi doresc un singur lucru – ca dezamăgirea oamenilor să nu se repete. Știu că oamenii oricât de bine ar face viitorul președinte, oricât de bine ar merge pe plan internațional, exigențele oamenilor sunt atât de mari, nu va domni o atmosferă idilică la sfârșitul oricărui mandat. Dar nu mai vreau această dezamăgire care a atins niște cote de neacceptat.
Întrebarea Elenei Lasconi
Elena Lasconi: De câte ori ați încercat să vă angajați în ultimii zece ani și de ce credeți că nu v-a angajat nimeni?
Crin Antonescu: Stimată doamnă Lasconi, poate pentru că nu am încercat să mă angajez la cabinetul parlamentar al soției mele, n-am avut nicio încercare, nu s-a pus problema, puteam fi parlamentar, puteam fi angajat la un cabinet parlamentar, n-am încercat și n-am reușit să mă angajez. Nu vreau să fie vreo notă de malițiozitate în răspuns. Am considerat că de vreme ce am alte preocupări, nu e cazul să încasez niște sume de la statul român sau de la privați pentru care să fac figurație, deci de aceea, doamna Lasconi. Nu mai are întrebări doamna Lasconi?
Ce se întâmplă cu pensiile românilor?
Pensionară: Dacă ajunge președinte, când respectă legea pensiilor și încearcă să facă eforturi statul român pentru ca și pensionarii să o ducă mai bine, ca parlamentarii?
Crin Antonescu: Statul român a făcut eforturi, a făcut eforturi semnificative. Anul trecut, nu mai departe, a existat poate cea mai semnificativă majorare de pensii din ultima perioadă. Există realități economice, guvernul actual le-a gestionat. Nu e mai puțin adevărat că în România sunt multe pensii mici și că ele trebuie să stea în atenția guvernanților, pentru că, așa cum știm și nu mai repet, pensionarii au muncit pentru țara asta, i-au crescut pe tinerii actuali cu șanse în România sau în alte țări, oameni care și-au făcut pe deplin datoria.
Nu cred, și am curajul să o spun, că vorbim despre guverne care au desconsiderat, uitat sau neglijat problema pensionarilor. Sunt probleme mai complicate, dar chestiunea trebuie să rămână prioritară, și pentru mine va fi mereu o preocupare. Spre deosebire de alți candidați care disprețuiesc vârstele mai ridicate, eu am toată prețuirea, tot respectul și convingerea că acești oameni nu sunt asistați.
Visa Waiver
Roxa, Iași: Cum veți rezolva problema cu Visa Waiver?
Crin Antonescu: Întrebarea se pretează la un răspuns scurt dar merită un răspuns mai lung pentru că noi, o spun cu totul respectul pentru înaintașii mei președinți, pentru diplomația românească și toți cei care au avut ceva de spus în această chestiune – nu se poate să nu o subsumăm liniei politicii externe. Noi am fost destul de confortabil instalați în ideea că suntem în grafic. Avem parteneriat strategic? Avem. Suntem în NATO? Suntem. Avem relații de comunicare cu SUA? Avem. Deci toate lucrurile sunt în regulă, ei bine, eu cred că trebuie schimbate lucruri fundamentale în atitudinea noastră. Dacă facem asta, visa waiver vor deveni un detali, nu un obiective de politică externă a României. Noi am avut această atitudine modestă de partener ușor asistat și pasiv care așteaptă câte ceva. E un detaliu și trebuie transformat într-o problemă birocratică ce se va rezvola. Am spus că nu e vina nimănui din România, dar e decizia strict a administrației americane și nu are ce reproșa României. Suspendara e decizie unilaterală și sigur că așteptăm, interesați. Asta face parte dintr-o restructurare mult mai largă, de amploare, de atitudine, de mesaj, de conținut, a României ca partener al SUA.
Cum ar combate Crin Antonescu corupția?
Valentin Rădoi, student SNSPA: Ce măsuri concrete privind combaterea corupției și consolidarea statului de drept o să efectuați în România?
Crin Antonescu: Statul de drept, că asta e noțiunea largă care implică printre altele că se combate și corupția înseamnă, fundamental, independența justiției, avem toți de lucrat. Prestigiul justiției, chestiune la care avem toți de lucrat, în primul rând magistrații. Dvs. ați spus măsuri concrete, statul de drept în sine e un ansamblu de instituții, atitudini, practici care vin în urma unor decizii legislative, nu în atribuțiile președintelui, de natură guvernamentală când vine vorba de adminsitrarea unor astfel de realități, cred că cel mai improtant în dreptul președintelui în această privință e atitudinea și comunicarea publică. Ce trebuie să facă președintele și la vedere și în dialogul permanent și nu neapărat mediatic este să consolideze, să garanteze și să convingă pe toți cetățenii României de independența justiției. Nu există stat de rept și combatere reală a corupției fără independența Justiției.
„Cel mai mare trădător e Victor Ponta”
Robert Kiss, redactor-șef antena3cnn.ro: Care e cel mai mare dușman, cel mai apropiat și cel mai mare trădător?
Crin Antonescu: Trădătorul nu e mare, dar e trădător. Victor Ponta. By the way, marea problemă nu e că e trădător, ci că e travestit. Am avut oameni politici sau de care am fost apropiat în decursul timpului, a fost Stelian Tănase, a fost Dinu Patriciu, o personalitate care lispește României de mulți ani. A însemnat mult pentru mine deși n-am avut relații de afaceri cum s-a vorbit mult prostește și calomnios, au fost oameni cu care am construit ei fiind mai tineri, nu pot să spun că i-am format, dar cu care di n postura de mai bătrân, oameni care fac și au făcut lucrurim improtante – Eduard Hellvig, Mircea Roșca.
În ultimii zece ani cel mai apropiat politician mi-a fost Adina Vălean, și vorbesc de politician.
Dușmani n-am avut dacă prin dușmănie înțelegem încărcătură sufletească, nu cred că merită să urăști, dar adversari chiar dacă nu pe aceeași poziție mi-au fost mereu cei care mi s-a părut că frânează sau riscă să afecteze evoluția României spre democrației – pe rând au fost Ion Iliescu, Adrian Năstase, Traian Băseascu. Băsescu are un loc special pentru că spre deosebire de ceilalți doi a fost un mare impostor – chestiunea dreptei și a statului de drept, adică două mari valori pentru mine pe care el le-a falsificat.
„Sunt cel mai actual dintre candidații la președinție, cel mai liber”
Adrian Ursu, jurnalist Antena 3 CNN: Critica principală împotriva dumneavoastră, sunteți depășit?
Crin Antonescu: Eu iau întrebarea dumneavoastră drept o întrebare concretă, deloc retorică, cu toate că aș fi tentat să cred că e retorică. Nu sunt depășit, mă bazez pe ce am obținut în experiența mea de viață, de cunoaștere și abia apoi politică. Reacțiile mele la ceea ce sunt stimulii majori în această dezbatere sunt cele mai prompte și, în opinia mea, cele mai consistente dintre toți candidații, pentru că soluțiile cu care eu încerc să vin sau pe care le propun pentru marile teme ale statului și societății românești sunt creative și inovative, pentru că fac parte dintr-un efort. Eu consider că sunt cel mai actual dintre candidații la președinție, consider că sunt cel mai liber dintre candidații la președinție și pot să detaliez și consider că, departe de a fi depășit, sper din tot sufletul ca soluțiile pe care le propun să aibă posibilitatea, fiind susținute de mulți oameni, să se întâlnească, să nu fie niște soluții prea înainte în care clasa politică se regăsește. Nu sunt depășit deloc și cred că putem trece împreună peste această situație în care România stagnează, s-a împiedicat, a înghețat.
Întrebare de la Cluj
Bogdan, Cluj: Cum veți adresa creșterea fascismului și a inegalităților? Cum veți stopa ascensiunea fascismului?
Crin Antonescu: Eu nu cred că avem de-a face cu fascism pur și simplu în România, dar cumva pe neașteptate avem de-a face cu un fel de extremisim, de nihilism social, de anarhism, putem să vorbim pe multe unghiuri, care s-a născut și a crescut și eu nu cred că poate fi limitat, combătut sau eliminat decât prin mijloace democratice, toate, care țin de înțelegerea cauzelor, frustrărilor, de înțelegerea a aceea ce generează un astfel de fenomen într-o țară care a fost fruntașă în Europa la apetitul pentru democrație, la rezerva masivă față de extremism și fascism, o țară în care opinia publică a avut deschidere față de valori europene demcoreatice, politice, cultruale economice. Deci adresăm cauzele și eliminându-le, eliminăm acest pericol. Eu cred că există și ceva artificial, stimulat artificial, gonflat în anii din urmă după toate lcururile care au fost adevărate provocări au avut rezultate în altă parte și, iată, și la noi. Cred că mai multă democrație, mai multă încredere, mai multă echitate socială și mai multă demnitate consistentă, nu doar declarativă a reprezentanților națiunii. Demnitatea națională recuperată, valorificată, exprimată. Sunt patru direcții pe care se poate lupta cu rezonabile șanse de succes. Aș mai adăuga că dincolo de aceste lucruri care sunt esențiale, de font, statul democratic trebuie să fie mai pregătit pentru că ne confruntăm cu așa ceva să apere democrația. Chair dacă sunt liberal, adept maximal al libertății de exprimare și contestare, nu trebuie să existe sub nicio formă toleranță pentru intoleranță.
Mihai Gâdea: În urmă cu 12 ani, în România era o Coaliție care seamănă cu ce avem în această seară. Proiectul USL era acela de a reconstrui România, cu dvs. președinte, cu Victor Ponta premier. Dvs. nu ați ajuns președinte pentru că s-au întâmplat niște trădări și USL a murit înaintea alegerilor. Astfel, președinte ajunge domnul Klaus Iohannis. Ce-ar fi fost diferit dacă dumneavoastră deveneați președintele României susținut de USL?
Crin Antonescu: Sunteți nostalgic văd. Și eu. Nu știu dacă tot ceea ce cred eu acum că putem și vreau să facem cu România în următorii cinci ani s-ar fi realizat în cei zece de care vorbiți și în care eu aș fi fost cel care pleca. Dar nu pot să-mi imaginez decât ceea ce cred și astăzi că se poate face cu România. Sigur că difereau conjuncuturile, și persoanele, începând cu persoana mea, eram mai puțin pregătit deși așa cum eram pentru România ar fi fost mai bine. Nostalgia ne-o putem permite până la un punct, acum să privim spre viitor. Am fi avut o Românie așa cum vreau să o fac acum, mai sus, mai sigură, mai unită și mai puternică.
Crin Antonescu a sosit la Palatul Parlamentului împreună cu soția sa, Adina Vălean. Au venit să îl susțină și liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Cătălin Predoiu.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, nu a putut participa la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN, însă premierul Ciolacu a dat asigurări că Hunor îl sprijină pe Crin Antonescu în lupta pentru fotoliul de la Cotroceni.
Seria dezbaterilor moderate de Mihai Gâdea, în direct de la Palatul Parlamentului, se întoarce la Antena 3 CNN. Luni, de la ora 21:00, la „Un președinte în fața națiunii” va fi prezent candidatul susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu.
Acesta va răspunde întrebărilor jurnaliștilor Antena 3 CNN, dar și celor adresate de cetățeni din toate colțurile României și din diaspora, precum și din public.
Talk-show-ul „Un președinte în fața națiunii” este printre cele trei nominalizări ale postului Antena 3 CNN la „New York Festivals”, unul dintre cele mai prestigioase festivaluri internaționale dedicate televiziunii și filmului.