Un primar din SUA a fost arestat în timpul unui protest la un centru federal de detenție pentru imigranți
Publicat acum 7 ore si 13 minute
Un nou volum semnat de profesorul Dan Hicks scoate la iveală o pagină tulburătoare din istoria Universității Oxford: timp de decenii, un grup de academicieni de la Worcester College au folosit, la dineuri formale, un potir confecționat dintr-un craniu uman, scrie The Guardian.
Craniul, tăiat și șlefuit, era montat pe un suport de argint, având și o margine decorativă. Conform profesorului Hicks, curator de arheologie mondială la Muzeul Pitt Rivers din cadrul universității, potirul a fost utilizat chiar până în anul 2015, când nemulțumirile tot mai mari ale invitaților și membrilor colegiului au dus la abandonarea ritualului.
În volumul său „Every Monument Will Fall”, Hicks urmărește istoria acestui obiect, pe care îl descrie ca fiind „o formă bolnavă de veselă”, și îl plasează în contextul moștenirii coloniale violente și al devalizării rămășițelor umane în perioada imperialistă.
Posibila origine: Caraibe, sclavie și tăcere istorică
Analiza științifică a craniului, prin datare cu carbon, indică o vechime de aproximativ 225 de ani, iar dimensiunile și indiciile circumstanțiale sugerează că ar fi aparținut unei femei înrobite din Caraibe. Cu toate acestea, nu există niciun document care să ateste identitatea victimei.
În schimb, istoria proprietarilor britanici ai potirului este bine documentată. Obiectul a fost donat colegiului în 1946 de fostul student George Pitt-Rivers, un susținător al fascistului britanic Oswald Mosley. Numele său este inscripționat pe marginea de argint a potirului.
Inițial, potirul a făcut parte dintr-o colecție mai puțin cunoscută deținută de bunicul său, Augustus Henry Lane Fox Pitt Rivers, un renumit soldat și arheolog victorian care a fondat muzeul Pitt Rivers în 1884. Craniul a fost achiziționat chiar în acel an, la o licitație Sotheby’s, unde figura cu un suport de lemn și o monedă încastrată emisă la încoronarea reginei Victoria (1838).
Critici dure și reacții instituționale
Deputata laburistă Bell Ribeiro-Addy a condamnat în termeni duri descoperirea:
„Este revoltător să ne imaginăm profesori de la Oxford – într-un bastion al privilegiului îmbogățit prin secole de violență colonială – sorbind vin dintr-un craniu uman, posibil aparținând unei persoane înrobite, transformat într-un obiect decorativ.”
Worcester College a confirmat existența vasului și a precizat că după 2011 utilizarea sa a fost sever limitată, iar din 2015 a fost complet retras. În 2019, s-a luat decizia ca vasul să fie păstrat în arhivele colegiului, în condiții respectuoase, fără a mai fi accesibil publicului.
Un caz emblematic al moștenirii coloniale
Dan Hicks avertizează că discuțiile despre colonialism se concentrează adesea pe statui sau nume controversate (precum Cecil Rhodes sau Edward Colston), în timp ce identitățile victimelor sunt adesea complet șterse din istorie.
Cartea documentează și alte cazuri similare. De exemplu, mareșalul britanic Lord Grenfell – după care a fost numit celebrul turn din Kensington – a dezgropat craniul unui comandant zulu ucis în bătălia de la Ulundi din 1879, pe care l-a expus acasă.