Recentele incursiuni ale dronelor ucrainene în spațiul aerian al țărilor baltice ridică serioase întrebări legate de capacitatea antiaeriană aliată de pe Flancul Estic al NATO, informează The Independent.
În urmă cu două luni, o dronă a căzut pe o centrală electrică din Estonia, iar alta a lovit un rezervor gol de de petrol din Letonia. Zilele trecute, o altă dronă ucraineană a fost interceptată deasupra Estonieiși doborâtă de un F-16 românesc din cadrul misiunii de poliție aeriană a NATO din regiunea baltică.
Lituania a intrat apoi în alertă miercuri dimineața, iar președintele și premierul țării au fost duși în buncăre, după ce a fost semnalată prezența unei drone provenite din Belarus.
Alertele cu drone au provocat îngrijorări și critici, deopotrivă care au dus, în Letonia, chiar la demisia guvernului.
În ultima perioadă, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra porturilor și terminalelor petroliere rusești de la Marea Baltică.
În traseul lor spre aceste ținte, dronele ucrainene zboară de-a lungul graniței nord-estice a NATO, de-a lungul frontierelor Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Finlandei. În unele cazuri, dronele traversează granița NATO, iar unele rămân nedetectate până în momentul în care se prăbușesc într-una din aceste țări.
Autoritățile de la Kiev și-au cerut scuze pentru aceste incursiuni și au susțin că dronele ucrainene țintesc obiective militare din Rusia, iar cele căzute pe teritoriul țărilor NATO au fost, de fapt, bruiate de ruși, bruiaj care le-a schimbat traiectoria.
Dronele kamikaze ucrainene țintesc în special porturile rusești Ust-Luga și Primorsk, situate în regiunea Leningrad, în apropiere de Estonia și Finlanda. Într-un atac din luna mai, în care a fost vizat, Primorskul, peste 60 de drone ucrainene au fost doborâte de antiaeriana rusă, conform guvernatorului regiunii Leningrad.
Pe 19 mai, un F-16 al Forțelor Aeriene Române, plecat de la o bază din Lituania, a doborât o dronă ucraineană deasupra Estoniei. Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur a declarat că drona ucraineană viza, cel mai probabil, ținte din Rusia, dar le-a transmis ucrainenilor să-și trimită totuși dronele „cât mai departe posibil de teritoriul NATO”.
Cum „aruncă” Rusia dronele ucrainene spre teritoriul NATO cu ajutorul bruiajului și spoofingului GPS
De la începutul războiului ucrainean, declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, țările baltice s-au confruntat cu o creștere mare a interferențelor electronice provenite din Rusia și care afectează comunicațiilor avioanelor și navelor.
Astfel, în zona baltică, Rusia folosește des bruiajul și spoofingul electronic pentru a devia dronele ucrainene de la traiectoria acestora.
Bruiajul intervine atunci când un receptor nu mai primește semnalul, din cauza unui alt semnal, mult mai puternic („zgomot”) transmis pe aceeași frecvență.
Spoofingul transmite semnale false de localizare către receptorii GPS ai aeronavelor sau navelor și care imită semnalul unui satelit GPS.
Ministrul lituanian de Externe Kęstutis Budrys a declarat că Rusia redirecționează „în mod voit” dronele ucrainene în spațiul aerian al țărlor baltice prin intermediul acestor metode de bruiaj.
Un caz grav s-a petrecut în septembrie 2025, când circa 20 de drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei, ceea ce a dezvăluit carențele pe care le au sistemele antiaeriene ale NATO: dronele nu au fost detectate din timp
Între timp, deși Polonia și România dezvoltă sau încearcă să pună în aplicare noi tehnologii și sisteme antidronă, astfel de măsuri nu sunt încă adoptate în zona baltică a NATO.
Liderii militari NATO arată că apărarea împotriva dronelor necesită rezolvarea simultană a mai multor probleme de ordin tehnic, financiar și birocratic și că „nu există o soluție unică pentru orice tip de dronă”, după cum a avertizat colonelul Janno Märk, din cadul ministerului estonian al Apărării.