Economistul Cristian Păun: „Plătim un miliard de euro pe lună doar dobânzi. Este calea sigură spre un faliment general”

Profesorul universitar Cristian Păun de la Academia de Studii Economice avertizează că România cheltuie mai mult decât încasează din taxe, iar orice creștere de pensii sau salarii în acest moment ar adânci și mai mult deficitul și ar scumpi împrumuturile. Declarațiile vin după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis că este nevoie urgentă de corecție fiscală, că nu e loc nici de reduceri de impozite, nici de noi taxe, și că piețele internaționale vor penaliza România dacă nu acționează.

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a avertizat că România trebuie să facă rapid o corecție fiscală – adică să repare diferența dintre cât cheltuie statul și cât încasează.

„Criza politică nu ajută. Nu cred că avem nevoie de noi taxe. Deci noi taxe nu, reduceri de impozite sub nicio formă. Dar în momentele actuale trebuie să fim foarte serioși în a înțelege că această corecție fiscală este o necesitate. De altfel, piețele ne vor penaliza și vom fi nevoiți să strângem cureaua mult mai mult”, a declarat Isărescu.

Întrebat dacă România riscă să nu-și mai poată plăti salariile și pensiile, guvernatorul a respins scenariul: „Nu suntem aici. Nu, nu împărtășesc acest punct de vedere, este catastrofic și nu ne face bine.”

De asemenea, întrebat dacă ne permitem reducerea TVA-ului sau indexarea pensiilor, Isărescu a răspuns scurt: „Nu. Păi am spus înainte: sub nicio formă.”

Ce spune economistul Cristian Păun

Invitat la Antena 3 CNN să comenteze mesajul guvernatorului BNR, profesorul Cristian Păun de la Academia de Studii Economice a explicat că situația nu e catastrofică, dar e gravă și reală.

„Nu l-aș cataloga grav, ci l-aș cataloga realist, ancorat în situația pe care o avem noi în momentul de față”, a spus Păun despre mesajul lui Isărescu.

Problema fundamentală, explică profesorul, este că statul român cheltuie pe pensii, salarii și asistență socială mai mult decât reușește să strângă din taxe.

„Nu încasăm din economie taxe câte cheltuieli avem cu pensii, salarii și asistența socială. Nu mai vorbim de investiții, care în mare parte sunt făcute pe credite de la Uniunea Europeană sau pe finanțare nerambursabilă. Nici nu se pune problema să punem bani de la noi pentru așa ceva”, precizează acesta.

Astfel, investițiile publice din România – autostrăzi, spitale, infrastructură – se fac aproape exclusiv din bani europeni. Statul nu are bani proprii nici măcar pentru cheltuielile curente.

În aceste condiții, orice majorare de pensii sau salarii ar adânci și mai mult deficitul bugetar – adică diferența dintre ce cheltuie statul și ce încasează. Iar un deficit mai mare înseamnă automat împrumuturi mai mari, la dobânzi mai costisitoare.

„Orice majorare în momentul de față de cheltuieli din zona salarii, pensii, asistență socială devine imposibil de făcut fără să crești deficitul și mai mult. Și devine foarte nătâng, pentru că orice creștere de deficit înseamnă să te împrumuți, să te împrumuți la un risc enorm de mare pe care noi îl avem, ceea ce înseamnă un cost enorm de mare al împrumutului”, a explicat Păun.

Un miliard de euro pe lună, doar pe dobânzi

România plătește în acest moment aproximativ un miliard de euro în fiecare lună doar pe dobânzile la împrumuturile deja contractate. Ca proporție din economia națională, asta înseamnă peste 3% din PIB – o sumă comparabilă cu întregul buget alocat educației.

„Plătim, în momentul de față, cam un miliard de euro pe lună doar dobânzi. Ca să facem ce? Să venim din nou cu o creștere de pensii, salarii, asistență socială, să mai salvăm consumul? Un consum care, de fapt, e ținut într-un fel de perfuzii așa, artificiale – adică pe caiet, pe datorie. Cu dobânzile astea am ajuns să plătim pe dobânzi trei și ceva la sută din PIB. Adică cât bugetul pentru educație în România, ăla mai ciuntit, așa – nu mai vorbesc de cercetare și alte cele. Este calea sigură spre un faliment general. Și e clar că trebuie să facem ceva cu cheltuielile statului, pentru că nu putem să extragem încă o dată, repet, din economie resursele”, explică Păun.

„Bani aruncați în economie din elicopter. Lumea are bani, dar are bani iluzoriu”

Economistul a explicat și mecanismul prin care deficitul bugetar alimentează inflația. Când statul cheltuie mai mult decât are, diferența o acoperă din împrumuturi. Acești bani intră în economie, ajung la populație prin salarii și pensii publice, dar nu sunt susținuți de o producție reală – ci de datorie. Rezultatul duce la prețuri mai mari și o creștere economică artificială.

„Ce înseamnă deficit? Înseamnă credit, înseamnă expansiune monetară. Mai mulți bani în economie, prin credit, credit guvernamental, jumătate internațional, la niște dobânzi colosale. Adică niște bani aruncați în economie din elicopter. Majoritatea merg către consum și care țin prețurile acestea într-o zonă. Lumea are bani, dar are bani iluzoriu, are bani pentru că acești bani, de fapt, noi îi împrumutăm. Ori asta nu trebuie să mai continue”, mai spune Cristian Păun.

„Vrem, nu vrem, ne place, nu ne place, nu trebuie să mai continuăm modelul ăsta de dezvoltare, trebuie să ne întoarcem la unul mai real”, a adăugat acesta.

Inflația: un vârf temporar, apoi scădere,  dar condiționată

Referitor la estimarea guvernatorului Isărescu că inflația ar putea urca temporar la 11%, cu scăderi spre 6% vara și 5% la finalul anului, Păun a confirmat că o temperare este posibilă, dar numai dacă statul rămâne disciplinat pe cheltuieli.

„Noi acum avem o corecție puternică venită de la acel consum pe datorie, pe care îl temperăm masiv din zona, în special din zona sectorului public, cu pensii care nu cresc, cu cheltuieli în sectorul bugetar, cu salariile care nu mai cresc așa de mult sau nu cresc deloc, și așa mai departe. Da, deci noi putem să temperăm această inflație, dar trebuie să ne ținem de povestea asta cu deficitul și cu cheltuielile și cu reformele, pentru că orice derapaj în zona asta este inflaționist”, mai spune Cristian Păun.