El Niño, fenomenul climatic natural din Oceanul Pacific care contribuie la creșterea temperaturilor la nivel global, a început oficial, potrivit cercetătorilor americani. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) a anunțat că în Pacificul tropical s-au instalat condiții specifice fenomenului El Niño, după ce temperaturile la suprafața oceanului au crescut semnificativ în ultimele luni. Multe dintre prognozele actuale sugerează că acesta ar putea deveni un așa-numit „super El Niño” și chiar unul dintre cele mai puternice episoade înregistrate vreodată, scrie BBC.
Suprapus peste deceniile de încălzire globală provocată de activitatea umană, fenomenul ar putea contribui la un nou an record din punctul de vedere al temperaturilor, cel mai probabil în 2027, cu efecte asupra vremii, producției alimentare și economiilor care s-ar putea resimți mult timp după aceea.
Anunțul NOAA nu este o surpriză. Meteorologii se așteptau la revenirea fazei de încălzire după ce La Niña, fenomenul său „soră”, caracterizat prin temperaturi mai scăzute ale apelor Pacificului, s-a încheiat la sfârșitul anului trecut.
Temperaturile la suprafața apei în zona centrală și tropicală a Pacificului au depășit deja pragul de 0,5 grade Celsius peste media normală, nivelul folosit de oamenii de știință americani pentru a declara oficial un episod El Niño.
NOAA a observat, de asemenea, modificări ale vânturilor de deasupra Pacificului ecuatorial, un semn că atmosfera începe să reacționeze la încălzirea oceanului și că nu este vorba doar despre o fluctuație temporară a temperaturii apei.
Cel mai puternic „super El Niño” din istorie
Ceea ce i-a surprins pe cercetători este gradul ridicat de încredere al modelelor climatice în ceea ce privește intensitatea fenomenului. Puterea unui episod El Niño este măsurată în funcție de cât de mult depășesc temperaturile apei media normală într-o regiune-cheie a Pacificului. Un episod este considerat puternic atunci când temperatura depășește cu peste 1,5 grade Celsius media, iar unul foarte puternic atunci când depășește pragul de 2 grade.
În prognoza publicată în luna iunie, NOAA estimează o probabilitate de 63% ca actualul episod să devină unul foarte puternic, ceea ce l-ar plasa printre cele mai intense fenomene El Niño observate de la începutul măsurătorilor moderne, în 1950.
Unele dintre cele mai recente modele climatice americane și europene, inclusiv cele ale Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), merg și mai departe. Acestea indică posibilitatea ca temperaturile din Pacificul tropical să ajungă la peste 3 grade Celsius peste valorile normale până la sfârșitul anului.
Un fenomen puternic într-o lume deja mai fierbinte
Cea mai mare îngrijorare a oamenilor de știință este că El Niño apare într-un context în care planeta este deja mult mai caldă decât în trecut.
„Trebuie să ne preocupăm de impactul pe care îl va avea”, a declarat profesorul Adam Scaife, coordonator al prognozelor climatice lunare și decenale din cadrul Serviciului Meteorologic al Marii Britanii.
Potrivit acestuia, actualul episod El Niño se suprapune peste un nivel deja ridicat al încălzirii globale.
„Asta înseamnă că temperaturile din regiunile afectate ar putea atinge niveluri fără precedent, deoarece efectul El Niño se adaugă celui provocat de schimbările climatice”, a explicat cercetătorul.
În mod normal, un episod foarte puternic de El Niño crește temperatura medie globală a aerului cu aproximativ 0,2 grade Celsius, prin transferul căldurii acumulate în ocean către atmosferă. De această dată, însă, efectul se va produce într-o lume care stabilește deja recorduri de temperatură.
Anul 2024, cel mai cald din istoria măsurătorilor, a fost influențat de un episod El Niño care nici măcar nu a fost considerat deosebit de puternic. Iar în 2025, în ciuda efectului de răcire asociat fenomenului La Niña, planeta a înregistrat al treilea cel mai cald an din istorie, depășind chiar și temperaturile observate în anul 2016, marcat de un super El Niño.
„La sfârșitul acestui an și pe parcursul lui 2027 este foarte probabil să vedem temperaturi extrem de ridicate la nivel global”, a spus profesorul Scaife. „În 2027 este posibil să asistăm la un surplus de căldură care se va adăuga încălzirii globale deja existente, iar acest lucru ar putea duce cu ușurință la un nou an în care temperatura medie globală să depășească pragul de 1,5 grade Celsius față de nivelurile din perioada preindustrială”.
Inundații, secetă și probleme pentru agricultură
Niciun episod El Niño nu seamănă perfect cu altul, însă efectele sale se resimt cel mai puternic în regiunile tropicale.
Inundațiile sunt frecvente în nordul statului Peru și în sudul Ecuadorului, iar precipitațiile excesive pot afecta și unele zone din Africa de Est, Asia Centrală și sudul Statelor Unite.
În același timp, riscul de secetă și incendii de vegetație crește în mare parte din Australia, Indonezia și nordul Americii de Sud, afectând agricultura și rezervele alimentare globale.
El Niño tinde, de asemenea, să reducă activitatea uraganelor din Oceanul Atlantic, iar meteorologii se așteaptă deja la un sezon mai liniștit decât media.
„Deși acest lucru poate părea pozitiv, pentru America Centrală înseamnă, de regulă, mai puține precipitații și un risc mai mare de secetă”, a explicat Liz Stephens, profesoară de risc climatic și reziliență la Universitatea din Reading.
Chiar și Marea Britanie poate resimți indirect efectele fenomenului, deși într-o măsură redusă. El Niño este asociat uneori cu începuturi mai blânde ale iernii și finaluri mai reci, însă legătura nu este foarte puternică.
„Nu e doar o prognoză, este un semnal de alarmă”
Pentru mulți oameni, avertismentele legate de El Niño sunt departe de a fi simple prognoze meteorologice.
„Declanșarea oficială a unui episod El Niño nu este doar o nouă prognoză meteo. Pentru milioane de oameni este o sirenă de alarmă care trebuie luată foarte în serios”, a declarat Mohamed Adow, directorul organizației Power Shift Africa. „Înseamnă ploi care nu mai vin, recolte compromise, creșterea prețurilor la alimente și familii împinse din nou la limită. În special în Africa de Est, fenomenul va afecta comunități care au fost deja lovite de secete și inundații în ultimii ani”.
Agenția Meteorologică din Japonia (JMA) are o evaluare similară cu cea a NOAA și consideră că fenomenul El Niño este deja prezent. Specialiștii japonezi estimează că acesta se va menține aproape sigur până în toamnă.
Nu toate instituțiile meteorologice sunt însă pregătite să facă aceeași declarație. Biroul Australian de Meteorologie (BoM) folosește criterii mai stricte și cere ca temperaturile apei să depășească cu cel puțin 0,8 grade Celsius media normală.
În această săptămână, instituția a transmis că Pacificul tropical „se apropie de condițiile El Niño”, însă nu a declarat încă oficial începutul fenomenului. Cu toate acestea, meteorologii australieni estimează că El Niño se va dezvolta în cursul acestui an și că ar putea deveni puternic.
Fenomenul El Niño apare, de regulă, la intervale de doi până la șapte ani și durează aproximativ un an.
Deocamdată nu există dovezi clare că schimbările climatice fac aceste episoade mai frecvente sau mai intense. Totuși, oamenii de știință avertizează că o planetă mai caldă poate amplifica semnificativ efectele lor.