Opt cercetători americani au devenit primii „refugiați științifici” care părăsesc Statele Unite pentru Franța, după ce au acceptat să se alăture Universității Aix-Marseille, într-un program lansat ca reacție la tăierile de fonduri și presiunile politice din timpul administrației Trump asupra cercetării academice, scrie Politico.
Săptămâna trecută, Universitatea Aix-Marseille (AMU) a prezentat opt cercetători din SUA care se aflau în ultima etapă de integrare în programul „Safe Place for Science” („Loc sigur pentru știință”), o inițiativă menită să atragă oameni de știință care au fost afectați sau se tem de tăieri de fonduri sub administrația Trump. Universitatea promite un viitor mai bun în orașul mediteranean scăldat de soare.
Atât Franța, cât și Uniunea Europeană au lansat programe de milioane de euro pentru a atrage cercetători din Statele Unite de când Trump a devenit președinte, însă inițiativa AMU este prima de acest tip din Franța, ceea ce face ca cei opt cercetători primiți să fie primii „refugiați academici” care aleg să se mute din SUA în Franța.
Vorbind din laboratorul de astrofizică al universității, președintele AMU, Éric Berton, a comparat situația cu cea a savanților europeni care au fugit de persecuțiile regimului nazist înainte și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Ceea ce se întâmplă acum nu este diferit de o altă perioadă întunecată a istoriei noastre”, a declarat el.
Berton, alături de fostul președinte francez François Hollande, a militat pentru crearea unui statut oficial de „refugiat științific”.
Majoritatea cercetătorilor prezenți la discursul lui Berton nu își semnaseră încă contractele cu AMU, așa că au cerut să nu li se spună numele, pentru a-și proteja pozițiile academice din SUA, în cazul în care nu ar fi acceptați definitiv sau ar decide să refuze oferta.
Printre aplicanți se numără James, un cercetător în știința climei la o universitate de renume, și soția sa, care studiază legătura dintre sistemele judiciare și democrație. James a declarat că au aplicat deoarece „lucrează în domenii care sunt vizate” și riscă tăieri de finanțare.
Deși James, care nu a dorit ca numele său de familie să fie menționat, a spus că nu se consideră pe el și pe colegii săi drept „refugiați”, a exprimat o îngrijorare profundă legată de viitorul cercetării academice sub administrația Trump.
Brian Sandberg, profesor de istorie la Universitatea Northern Illinois, care studiază schimbările climatice din perioada Micului Ev Mediu (aproximativ secolele XVI–XIX), era deja programat să petreacă un an la Marsilia ca profesor invitat. Participând la un atelier în oraș, în martie, a aflat de programul AMU și a decis să aplice.
„Întregul sistem de cercetare și educație din Statele Unite este, cu adevărat, sub asediu,” a spus Sandberg.
AMU a declarat că 298 de cercetători de la universități prestigioase, inclusiv Stanford și Yale, au aplicat, în ciuda faptului că universitatea nu este la fel de cunoscută internațional ca unele dintre instituțiile din Paris. Președintele Berton a spus că numărul mare de aplicanți reflectă „urgența” situației din SUA.
Universitatea a alocat deja 15 milioane de euro pentru finanțarea programului și face lobby pe lângă guvernul francez pentru a obține o sumă echivalentă, ceea ce i-ar permite să își dubleze aproape numărul de angajări planificate, de la 20 la 39.
Totuși, mutarea într-o țară nouă, unde limba oficială nu este engleza, reprezintă un pas important. De asemenea, salariile pentru cercetători în Franța sunt mai mici decât în SUA, iar fondurile pentru cercetare sunt mai limitate.
O tânără antropologă biologică a spus că încă așteaptă detalii privind contractul cu AMU înainte de a semna, tocmai din cauza diferențelor salariale, deși a menționat că este încurajată de faptul că costul vieții este mai scăzut în Franța, mai ales având în vedere că educația pentru cei doi copii ai săi, care sunt nerăbdători să se stabilească la Marsilia, ar fi gratuită.
Președintele universității a subliniat că participanții la programul „Safe Place for Science” vor primi aceleași salarii ca și cercetătorii francezi. Declarația a venit ca răspuns la unele nemulțumiri din comunitatea academică franceză, unde cercetătorii locali se plâng de mult timp de subfinanțare.
Antropoloaga a adăugat, însă, că o viață mai liniștită ar putea compensa salariul mai mic. „Va fi mult mai puțin stres, politic și academic, în ansamblu”, a declarat ea.