O analiză publicată în Nature Health, semnată de trei experți în sănătate publică – foști oficiali ai Organizației Mondiale a Sănătății – arată că integrarea produselor cu nicotină fără fum în strategiile de control al tutunului ar putea accelera semnificativ declinul fumatului la nivel global.
Politicile globale de control al tutunului riscă să nu mai producă reduceri rapide ale fumatului dacă se bazează exclusiv pe instrumentele tradiționale, arată articolul publicat în Nature Health. Analiza este semnată de Robert Beaglehole, Ruth Bonita și Tikki Pang, experți recunoscuți în sănătate publică și foști oficiali de rang înalt ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Autorii susțin că integrarea explicită a produselor cu nicotină fără ardere în strategiile de sănătate publică ar putea accelera semnificativ declinul fumatului și ar putea face realist un obiectiv ambițios: reducerea prevalenței fumatului la sub 5% până în 2040.
„Apariția rapidă a produselor cu nicotină fără ardere, reglementate, a creat o oportunitate istorică de a accelera sfârșitul epidemiei de fumat.”, se menționează în analiză.
Povara fumatului asupra sănătății și economiei
Fumatul rămâne una dintre cele mai mari cauze prevenibile de boală și deces la nivel global, fiind responsabil pentru peste șapte milioane de decese în fiecare an. Dincolo de impactul asupra sănătății individuale, consecințele economice sunt substanțiale. Cheltuielile directe cu tratamentul bolilor asociate fumatului, alături de pierderile de productivitate cauzate de îmbolnăviri și decese premature, exercită o presiune constantă asupra sistemelor de sănătate și asupra economiilor naționale.
Această povară este accentuată de îmbătrânirea populației și de creșterea bolilor cronice, în special în țările cu venituri mici și medii, unde resursele pentru prevenție și tratament sunt limitate. Autorii subliniază că accelerarea reducerii fumatului nu este doar o prioritate de sănătate publică, ci și una economică.
De ce politicile tradiționale nu mai produc scăderi rapide
Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului (FCTC) a generat progrese semnificative în ultimele două decenii, prin măsuri precum creșterea taxelor, spațiile publice fără fum și restricțiile de publicitate. Totuși, în multe țări, implementarea acestor politici a stagnat, iar ritmul de scădere a fumatului s-a încetinit.
Potrivit autorilor, pe măsură ce prevalența generală scade, fumatul tinde să se concentreze în rândul persoanelor cu dependență ridicată și al grupurilor socioeconomice vulnerabile, pentru care metodele clasice de renunțare au avut un succes limitat. Doar consolidarea măsurilor existente este puțin probabil să producă scăderi rapide și echitabile.
Autorii propun o abordare diferențiată: țigările ar trebui să fie supuse celor mai stricte reglementări și niveluri de taxare, în timp ce alternativele cu risc mai redus ar trebui reglementate astfel încât să asigure siguranța produselor, protecția minorilor și prevenirea utilizării de către nefumători, fără a limita accesul fumătorilor adulți care doresc să facă tranziția.
Rolul produselor fără fum
Analiza arată că principalele efecte nocive ale fumatului sunt generate de arderea tutunului, nu de nicotină. Din această perspectivă, produsele fără fum elimină sursa principală a riscurilor și reduc semnificativ expunerea la substanțe toxice și cancerigene.
„Zeci de ani de dovezi arată că expunerea la fumul rezultat din ardere, și nu nicotina, este cea care determină bolile asociate consumului de tutun.”, se arată în analiză.
Autorii recunosc că produsele fără fum nu sunt lipsite de riscuri și că protecția minorilor rămâne esențială, însă argumentează că tratarea tuturor produselor cu nicotină la fel ignoră diferențele majore de risc și limitează potențialul de reducere a efectelor nocive în rândul fumătorilor adulți.
Ce arată experiența altor țări
Exemplele internaționale susțin această abordare. În Suedia, utilizarea pe scară largă a produselor pentru uz oral este asociată cu unele dintre cele mai scăzute rate ale fumatului și bolilor legate de fumat din Europa. În Japonia, introducerea produselor din tutun încălzit a fost urmată de scăderi semnificative ale vânzărilor de țigări.
Noua Zeelandă este menționată ca un caz relevant, unde declinul fumatului s-a accelerat în anii recenți, odată cu extinderea accesului la produse de vaping reglementate, inclusiv în rândul grupurilor socioeconomice vulnerabile.
Un obiectiv global ambițios: sub 5% fumători până în 2040
Autorii propun un obiectiv global clar și măsurabil: reducerea prevalenței fumatului la sub 5% până în 2040. În lipsa unor schimbări de strategie, proiecțiile indică o scădere până la aproximativ 10% în același interval.
Concluzia analizei publicate în Nature Health este că dovezile științifice și experiențele din practică indică o oportunitate reală de accelerare a declinului fumatului.