Șefii forțelor armate europene colaborează cu cei americani pentru a stabili ce garanții de securitate ar putea oferi Kievului, în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. O primă versiune ar fi finalizată. Reuters a relatat joi, citând militari de top, că Statele Unite ar putea institui o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, ca una dintre opțiunile pentru garanțiile de securitate.
The Times a relatat la rândul său liderii europeni i-au cerut lui Donald Trump să mute avioane de vânătoare F-35 în România tot ca parte a acestor garanții de securitate. Însă, notează Euronews, o parte a acestor garanții ar putea include și trimiterea unor forțe de descurajare formate din soldați internaționali.
Donald Trump a exclus ca SUA să trimită trupe la sol, iar dintre aliații europeni ai Kievului, doar o parte s-au arătat dispuși să desfășoare trupe în Ucraina.
Țările europene se grăbesc să asigure garanții de securitate pentru Ucraina înaintea unui potențial summit între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, care ar putea să aibă loc în săptămânile următoare.
În jur de 30 de țări poartă discuții din luna februarie, parte a ceea ce se numește „Coaliția Voluntarilor”, privind desfășurarea unor forțe menite să descurajeze Rusia de la invazii viitoare.
„Șefii noștri de stat major au lucrat la acest plan în cadrul coaliției voluntarilor. Mai multe state sunt pregătite să contribuie, de la instruire la logistică, până la o prezență în zone non-conflictuale, adică nu pe linia frontului, nu în teritorii contestate, ci pentru a avea o prezență a forțelor aliate alături de Ucraina,” a declarat președintele francez Emmanuel Macron duminică.
Donald Trump a subliniat marți că SUA nu vor trimite trupe pe teren, dar în jur de zece țări europene sunt pregătite să contribuie cu soldați, potrivit Bloomberg.
Țările care sunt dispuse să trimită trupe, la sol, în Ucraina
Cei doi co-președinți ai „Coaliției Voluntarilor”, Franța și Marea Britanie, au anunțat ferm că sunt dispuși să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina.
„Suntem pregătiți să trimitem trupe britanice în Ucraina, parțial pentru a reasigura ucrainenii,” a declarat secretarul britanic al Apărării, John Healey, pentru BBC săptămâna trecută.
El a adăugat că misiunea ar putea avea ca scop asigurarea apărării aeriene și navale și instruirea armatei ucrainene.
Belgia, precum și statele baltice Lituania și Estonia, și-au declarat, de asemenea, disponibilitatea de a trimite trupe.
Dainius Žikevičius, consilier al președintelui Lituaniei, a declarat pentru publicația 15min.lt într-un interviu publicat duminică că misiunea ar putea fi similară cu fosta misiune NATO din Afganistan. Žikevičius a adăugat că numărul soldaților este în discuție în prezent, dar nu a oferit cifre concrete.
Prim-ministrul Estoniei, Kirsten Michal, și-a reafirmat săptămâna aceasta disponibilitatea de a trimite trupe, subliniind însă că „este important ca discuțiile asupra detaliilor să continue”.
Țările care sunt indecise
Cea de-a treia națiune baltică, Letonia, rămâne indecisă. Președintele Edgars Rinkēvičs a declarat că decizia privind trimiterea de trupe în Ucraina urmează să fie luată și că aceasta va depinde de celelalte garanții de securitate care vor fi oferite. El a declarat pentru publicația regională Delfi că țara își va stabili rolul în misiune după ce se va ajunge la un acord de pace și garanțiile de securitate vor fi finalizate.
Guvernul Suediei se află, de asemenea, într-o stare de incertitudine și are nevoie de clarificări suplimentare privind obiectivele misiunii, respectiv dacă vor fi trupe de menținere a păcii, de descurajare sau de de reasigurare.
Deși cancelarul german Friedrich Merz a lăsat să se înțeleagă că Germania ar putea fi dispusă, în anumite condiții, să desfășoare trupe în Ucraina, ministrul de Externe german, Johann Wadephul, a spus că Germania are o capacitate redusă de a trimite trupe în Ucraina, dar va furniza în schimb elemente importante pentru garanțiile de securitate.
Țările care nu sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina
Guvernul lui Viktor Orbán a precizat de mai multe ori că trupele din Ungaria nu vor fi desfășurate în Ucraina și că Budapesta nu va furniza niciun mijloc militar vecinului său.
Nici Polonia nu este dispusă să desfășoare trupe în Ucraina.
„Polonia este responsabilă împreună pentru apărarea flancului estic al NATO și pentru oferirea de suport logistic vecinului său atacat. Nu există și nu vor exista planuri de a trimite armata poloneză în Ucraina,” a subliniat clar viceprim-ministrul Poloniei într-o postare pe X în luna mai.
În mod similar, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat încă din martie că nu plănuiește să trimită trupe italiene în Ucraina.
Între timp, atât Olanda, cât și Spania au declarat că sunt pregătite să participe la garanțiile de securitate pentru consolidarea armatei ucrainene, dar că acest lucru nu implică trimiterea de trupe.
Poziția României
În ceea ce privește România, mai mulți oficiali au declarat de-a lungul timpului că țara noastră rămâne un aliat al Ucrainei, dar nu va desfășura trupe pe teritoriul țării vecine. România nu va trimite trupe militare în teren în Ucraina, dar poate fi, în caz de nevoie, un „hub logistic” pentru alte trupe, a afirmat în mai multe rânduri premierul Ilie Bolojan.
La rândul ei, șefa diplomației românești, Oana Țoiu, a declarat că România nu trimite trupe în Ucraina.
La fel de ferm a fost și președintele României, Nicușor Dan, care a spus că țara noastră nu va contribui cu trupe în Ucraina, dar vom „contribui la garanţii solide de securitate” pentru țara vecină.