Imagini hilare cu Emmanuel Macron alergând în China, către o baie de mulțime. Chinezii s-au înghesuit să facă poze cu el
Publicat acum 1 ora si 40 minute
O falie majoră din Yukon, Canada, care a fost inactivă timp de cel puțin 12.000 de ani, ar putea provoca cutremure cu magnitudinea de cel puțin 7,5, sugerează noi cercetări, potrivit Live Science.
Pe baza cantității de tensiune acumulată de falia Tintina în ultimii 2,6 milioane de ani, aceasta se află acum sub o presiune care ar putea duce la un cutremur de mare magnitudine în timpul vieții umane, au raportat cercetătorii pe 15 iulie în revista Geophysical Research Letters. Descoperirea ar putea determina experții să reconsidere pericolul de cutremur în regiune, au afirmat autorii studiului.
Un cutremur cu magnitudinea de 7,5 ar pune în pericol câteva comunități mici din zona îndepărtată Yukon. Dar descoperirea că falia Tintina ar putea provoca un cutremur atât de puternic este remarcabilă, deoarece falia a fost inactivă încă dinainte de sfârșitul ultimei ere glaciare.
Falia antică Tintina are o lungime de peste 1.000 de kilometri
„Falii antice majore de acest gen pot rămâne zone slabe în scoarța terestră și pot concentra tensiunile tectonice continue", a declarat pentru Live Science Theron Finley, geologul care a condus cercetarea în timpul doctoratului său la Universitatea din Victoria, Canada.
Falia Tintina are o lungime de peste 1.000 de kilometri și se întinde din nord-estul provinciei Columbia Britanică, prin Yukon, până în Alaska. La capătul sudic, se conectează la falia Rocky Mountain Trench, care creează o vale uriașă prin sudul Canadei și nordul statului Montana.
Acum patruzeci de milioane de ani, în timpul epocii eocene, o parte a faliei Tintina s-a deplasat cu 430 de kilometri față de cealaltă, cu o viteză de aproximativ 13 milimetri pe an. Astăzi, falia pare liniștită, cu doar mici cutremure ocazionale de magnitudine 3-4 în unele secțiuni.
Cu toate acestea, „a existat întotdeauna întrebarea dacă este încă puțin activă sau dacă încă acumulează tensiune într-un ritm mai lent”, a spus Finley.
Pentru a afla acest lucru, Finley și colegii săi au utilizat date satelitare de înaltă rezoluție și imagini lidar ale Yukonului. Lidarul este un tip de măsurare cu laser care permite obținerea de imagini precise ale topografiei, ignorând vegetația — un instrument important pentru o zonă acoperită de păduri. Cu ajutorul acestor imagini, cercetătorii au căutat semne ale unor cutremure antice la suprafață, cum ar fi „scarpele” de falie, unde solul s-a deplasat brusc în sus pe o parte a faliilor.
„Aceste caracteristici pot avea o lungime de sute de kilometri în unele cazuri, dar au o înălțime sau lățime de doar câțiva metri, așa că avem nevoie de date topografice cu rezoluție foarte mare”, a spus Finley.
„În sfârșit, cineva a găsit dovezi ale activității faliei Tintina în Yukon”
Cercetătorii au determinat datele fiecărei denivelări a peisajului folosind urmele lăsate de incursiunile ghețarilor, care au avut loc la intervale cunoscute acum 12.000 de ani, 132.000 de ani și 2,6 milioane de ani. Ei au descoperit că, în decursul a 2,6 milioane de ani, părțile faliei s-au deplasat una față de cealaltă cu aproximativ 1.000 de metri. În ultimii 136.000 de ani, părțile opuse ale faliei s-au deplasat cu aproximativ 75 de metri. Probabil că au fost necesare sute de cutremure pentru a acumula toată această mișcare, a spus Finley, ceea ce înseamnă între 0,2 și 0,8 mm pe an.
Conform studiului, falia nu a provocat un cutremur mare care să rupă suprafața solului de cel puțin 12.000 de ani. Cercetătorii estimează că, în această perioadă, falia a acumulat o tensiune de aproximativ 6 metri (20 picioare) — mișcare care nu a fost încă eliberată printr-un cutremur. Falia se rupe probabil la o tensiune cuprinsă între 1 și 10 metri, a spus Finley, deci se află în intervalul în care s-ar putea rupe în mod normal.
„Ar putea dura încă multe mii de ani până când va atinge pragul la care se rupe, dar nu știm acest lucru și este foarte greu de prevăzut”, a spus Finley.
Deoarece falia este activă în porțiunea sa din Alaska, nu este surprinzător să aflăm că falia Tintina ar putea fi un gigant adormit, a spus Peter Haeussler, geolog emerit la U.S. Geological Survey din Alaska. El a spus că este bucuros să vadă apariția dovezilor. „În sfârșit, cineva a găsit dovezi ale activității faliei Tintina în Yukon”, a declarat Haeussler pentru Live Science.
„Crește puțin riscul seismic pentru această zonă”
„Crește puțin riscul seismic pentru această zonă”, a adăugat el, dar nu foarte mult, deoarece regiunea era deja cunoscută ca fiind activă din punct de vedere seismic. Falia se întinde în apropierea orașului Dawson City, Canada, a spus Finley, care are o populație de aproximativ 1.600 de locuitori și ar fi cel mai amenințat de un cutremur mare. În zonă există și instalații miniere, precum și riscul de alunecări de teren provocate de cutremure.
Pentru a înțelege mai bine riscul, geologii vor trebui să excaveze șanțuri în falie pentru a căuta straturi de rocă care să indice cutremurele din trecut și frecvența acestora.
„În acest moment, știm doar că au avut loc multe cutremure, dar nu avem o idee despre frecvența acestora”, a spus Finley. „6 metri reprezintă o tensiune mare sau este mai probabil să mai treacă mult timp până la o altă ruptură?”