Guvernul de dreapta al Giorgiei Meloni va deveni, vineri, cel mai longeviv executiv din istoria postbelică a Italiei. Este o performanță notabilă, care ascunde însă provocări majore înaintea alegerilor de anul viitor, relatează Euronews.
Într-o țară considerată cândva un sinonim al instabilității politice, prima femeie premier din Italia consemnează 1.413 zile la conducerea cabinetului, cu una în plus față de performanța lui Silvio Berlusconi, prim-ministru în patru mandate.
„Este, cu siguranță, un motiv de mândrie”, a declarat Marco Osnato, un important parlamentar al partidului Frații Italiei (FdI), condus de Meloni.
Analiștii spun că este probabil ca recordul să consolideze imaginea premierului, în timp ce Italia, care a avut aproape 70 de guverne în ultimii 80 de ani, se pregătește pentru alegerile din 2027.
Cu FdI aflat constant pe primul loc în sondajele de opinie, s-ar putea crede că Meloni este pe cale să repete victoria din 2022.
Însă evenimentele recente au complicat drumul către realegere, spune Lorenzo Pregliasco, de la institutul de sondare YouTrend.
În acest an, Meloni a fost slăbită de înfrângerea la referendumul privind reforma justiției, care a arătat că alegătorii „ar putea avea o majoritate alternativă” la coaliția aflată în prezent la putere, a explicat Pregliasco.
Un guvern cu puține rezultate, care a căutat să supraviețuiască, spun criticii
Eșecul referendumului a ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la bilanțul guvernului.
Planul de consolidare a prerogativelor premierului și de sporire a autonomiei regionale a fost una dintre cele trei promisiuni majore pe care cabinetul Meloni nu a reușit până acum să le îndeplinească.
Criticii spun că rezultatele sunt mult sub așteptări și în alte domenii. Guvernul, care beneficiază de o amplă majoritate parlamentară, nu a reușit să abordeze problemele structurale despre care mulți spun că împiedică dezvoltarea Italiei.
„Această stabilitate nu a fost valorificată”, spune Chiara Braga, lidera grupului parlamentar al Partidului Democrat, principala formațiune de opoziție de centru-stânga.
„Nu a dus la nicio îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai al oamenilor sau a competitivității companiilor”, adaugă ea.
Estimările arată că economia Italiei va crește cu un modest 0,6% în 2026, în timp ce salariile reale au stagnat, practic, de la începutul anilor '90.
Șomajul a scăzut de la peste 7% la aproximativ 5% în ultimii patru ani, însă numărul persoanelor inactive economic - cele care ar putea munci, dar nu își caută un loc de muncă - rămâne ridicat.
„Acest guvern a urmărit în primul rând să supraviețuiască, făcând cât mai puțin posibil”, crede Tito Boeri, economist la Universitatea Bocconi din Milano.
Aliații Giorgiei Meloni: Italia e o forță în Europa
Susținătorii guvernului ripostează replicând că administrația de dreapta a redus taxele și a majorat veniturile fiscale, a impus disciplină financiară unei țări puternic îndatorate și a conferit Italiei un rol mai important pe scena mondială într-o perioadă geopolitică tensionată.
„În ceea ce privește politica externă, Italia nu a fost niciodată atât de importantă, în special în Europa”, a subliniat parlamentarul Marco Osnato. Potrivit acestuia, de la înăsprirea regulilor privind migrația până la politica energetică, Roma este considerată în prezent o forță motrice la Bruxelles.
Din punct de vedere politic, coaliția lui Meloni riscă să piardă alegători în favoarea lui Roberto Vannacci, un politician, fost general, care atacă în mod regulat migranții și persoanele LGBTQ+.
Partidul său, Futuro Nazionale, înființat recent, este cotat în sondaje la aproximativ 7% și ar putea deveni, anul viitor, formațiunea care înclină balanța.
Aparent, sprijinul popular pentru alianța aflată la guvernare - din care fac parte Liga lui Matteo Salvini (de extremă dreapta) și partidul conservator Forza Italia - este favorizat de conflictele permanente din interiorul opoziției de stânga și de absenteismul electoral în creștere.
Politolog: Mulți cred că nimeni nu poate rezolva cu adevărat problemele Italiei
Prezența la urne în 2022 a fost de aproximativ 64%, un minim istoric. La alegerile europene din 2024, a coborât sub 50%.
„O parte considerabilă a alegătorilor este cu adevărat dezamăgită și furioasă”, a punctat Giovanni Orsina, politolog la Universitatea Luiss din Roma.
Problemele cronice ale Italiei i-au făcut pe mulți să creadă că nimeni nu le poate rezolva, a adăugat el.
În august, Meloni a fost huiduită îndelung la un eveniment sportiv din Taranto, un oraș din sudul Italiei. Aici se află o mare uzină siderurgică afectată de probleme economice și de mediu, pe care guvernul se străduiește să o mențină pe linia de plutire.
Sondajele arată că nivelul de trai, degradarea sistemului public de sănătate, securitatea și imigrația se numără printre principalele preocupări ale italienilor.
Acest lucru este evident în Tor Bella Monaca, un cartier muncitoresc din estul Romei, plin de blocuri degradate, magazine care cumpără aur și prăvălii cu produse la preț redus.
Electoratul lui Meloni, între "nimic nu s-a schimbat" și "schimbarea nu vine peste noapte"
Controlat de partidul lui Meloni, cartierul se află în mod regulat printre zonele cu cea mai scăzută prezență la vot.
„Nimic nu s-a schimbat în Italia în cei 45 de ani de când sunt pe lumea asta și nimic nu se va schimba”, crede Maurizio, un angajat în domeniul IT care a preferat să-și dezvăluie doar prenumele.
El se declară tentat să voteze cu noul partid extremist al lui Vannacci, dar adaugă că nu va vota anul viitor și critică lipsa unei viziuni pe termen lung pentru țară.
Alții se arată mai optimiști. „Oamenii se așteaptă să vadă îmbunătățiri peste noapte. Este nevoie de timp, dar lucrurile se îmbunătățesc”, spune Annamaria, în vârstă de 67 de ani, o pensionară și susținătoare a Giorgiei Meloni, care, la rândul său, a refuzat să-și dezvăluie numele de familie.
Ea s-a declarat convinsă că, în ultima perioadă, infracționalitatea și migranții au devenit chestiuni mai puțin supărătoare.