Antena 3 CNN Externe Uniunea Europeană Harta sărăciei în Europa. România are una dintre cele mai mari rate de risc

Harta sărăciei în Europa. România are una dintre cele mai mari rate de risc

G.M.
4 minute de citit Publicat la 13:17 18 Mai 2026 Modificat la 13:17 18 Mai 2026
Harta sărăciei în Europa. România are una dintre cele mai mari rate de risc. FOTO: Profimedia Images

Ponderea persoanelor care sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială diferă mult în Europa. Diferențele apar nu doar între țări, ci și între capitale și regiuni din aceeași țară. Potrivit Eurostat, cele mai ridicate rate de risc de sărăcie în 2025 au fost în Bulgaria, cu 29,0%, Grecia, cu 27,5%, și România, cu 27,4%.

În 2025, 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. Asta înseamnă 20,9% din populația UE, adică aproape una din cinci persoane.  Indicatorul AROPE arată că situația diferă puternic atât de la o țară la alta, cât și între regiunile aceleiași țări.

Euronews Business a analizat care sunt țările și regiunile cu cel mai mare risc de sărăcie și cât de mari sunt diferențele dintre capitale și mediile naționale.

Potrivit Eurostat, cele mai ridicate rate AROPE din 2025 au fost în Bulgaria, cu 29,0%, Grecia, cu 27,5%, și România, cu 27,4%. Cele mai mici rate au fost în Cehia, cu 11,5%, Polonia, cu 15,0%, și Slovenia, cu 15,5%.

Dintre cele mai mari patru economii ale UE, Spania are cea mai mare rată, de 25,7%. Asta înseamnă că mai mult de una din patru persoane este expusă riscului. Germania, cu 21,2%, și Italia, cu 22,6%, sunt peste media UE, de 20,9%. Franța, cu 20,8%, este foarte aproape de medie, dar ușor sub aceasta.

Riscul de sărăcie în capitale

Situația se schimbă atunci când sunt analizate capitalele. În cele 24 de capitale europene pentru care există date, ratele AROPE merg de la 2,9% în Bratislava până la 33,6% în Bruxelles. Slovacia și Belgia nu sunt printre extreme la nivel național, dar capitalele lor marchează cele mai mari diferențe.

Datele despre capitale pot fi calculate diferit de la o țară la alta. În unele cazuri, cifrele se referă la regiuni mai mari care includ capitala, nu doar la orașul propriu-zis.

După Bruxelles, cele mai ridicate rate sunt în Viena, cu 29,4%, și Berlin, cu 24,4%. Peste una din cinci persoane este expusă riscului și în Atena, cu 23,6%, Paris, cu 20,9%, și Roma, cu 20,7%.

Capitalele din Europa de Est au, în general, rate mai mici. Bratislava are cel mai redus nivel, iar Varșovia, cu 7,1%, și Praga, cu 9,1%, sunt sub 10%. Budapesta, Zagreb, Ljubljana și București sunt toate sub 15%.

În cele mai multe țări, regiunea capitalei are o rată mai mică decât media națională. Există însă și excepții importante.

Cea mai mare diferență este în Belgia. Bruxelles are o rată de 33,6%, față de media națională de 16,5%. Diferența este de 17,1 puncte procentuale. Viena este cu 10,6 puncte peste media Austriei, iar Berlinul cu 3,2 puncte peste media Germaniei. În Amsterdam, Copenhaga și Paris, diferențele sunt mici.

În alte țări, situația este inversă. Media națională a Slovaciei este cu 13,8 puncte procentuale mai mare decât cea din Bratislava. România are același decalaj: Bucureștiul este mult sub media națională.

Dintre cele mai mari patru economii ale UE, Spania are o medie națională de 25,7%, mai mare decât Madridul, unde rata este de 19,4%. Diferența este de 6,3 puncte procentuale. În Italia, diferența este mai mică, de 1,9 puncte, dar media națională rămâne peste cea din Roma.

Când sunt analizate toate regiunile, diferențele interne devin și mai mari. Italia are cel mai mare decalaj, de 39,7 puncte procentuale. În Calabria, rata AROPE este de 45,3%, în timp ce în Valle d’Aosta este de doar 5,6%. În Spania, diferența dintre Ciudad de Melilla și Țara Bascilor este de 29 de puncte.

Finlanda are cel mai mic decalaj regional, de doar 3 puncte procentuale. Rata este de 15,5% în Helsinki-Uusimaa și de 18,5% în Länsi-Suomi. Portugalia, Slovenia și Danemarca au, de asemenea, diferențe interne reduse.

Pe lângă situația economică și socială, pot conta și dimensiunea țării și numărul de regiuni incluse în analiză.

Patru regiuni din Italia și trei din Spania se află printre cele 15 regiuni europene cu cele mai mari rate. Calabria este pe primul loc, cu 45,3%, urmată de alte două regiuni italiene și de Ciudad de Melilla, din Spania, cu 43,7%.

Cele mai mici rate sunt întâlnite mai ales în Europa Centrală și de Est. Bratislavský kraj, regiunea capitalei Slovaciei, are doar 2,9%, cel mai mic nivel din Europa. Totodată, cinci regiuni din nordul Italiei se află printre cele mai puțin expuse.

În 2025, existau 20 de regiuni în care cel puțin o treime din populație era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aceste regiuni erau concentrate în Italia, Spania și Bulgaria, cu câte patru regiuni fiecare, și în Grecia, cu trei regiuni.

Pe listă se aflau și două regiuni urbane din Europa de Vest: Bruxelles-Capitală, în Belgia, cu 33,6%, și Bremen, în Germania, cu 35,4%. Tot aici era inclus și cantonul Ticino, din Elveția, cu 33,1%.

Potrivit Eurostat, indicatorul AROPE include persoanele care se află în cel puțin una dintre următoarele situații: au venituri mici, se confruntă cu lipsuri materiale și sociale severe sau trăiesc într-o gospodărie în care se muncește foarte puțin. Pragul de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil din fiecare țară, după ajutoarele sociale. Lipsurile materiale și sociale severe înseamnă că o persoană nu își poate permite unele bunuri sau servicii considerate necesare pentru un trai decent.

Citește mai multe din Uniunea Europeană
» Citește mai multe din Uniunea Europeană
TOP articole