Modificările propuse la modul în care se distribuie banii din pensiile private obligatorii și facultative (Pilonul II și III) reprezintă „o aliniere la toate bunele practici internaționale” și nu au legătură cu situația bugetară actuală, susține analistul financiar Iancu Guda, relatează Agerpres.
„Am observat foarte mult zgomot şi neînţelegere pe marginea modificărilor privind modul în care se distribuie banii de pensie privată (PII + PIII). Modificările sunt foarte bune, reprezintă o aliniere la toate bunele practici internaţionale (ţări dezvoltate cu experienţa sistem privat pensii validată cu zeci de ani mai mult decât în România). (...) Modificarea nu are legătură cu situaţia bugetară actuală şi banii de pensie privată nu se folosesc la echilibrarea deficitului (cum deja insinuează mulţi), banii privaţi sunt bani privaţi şi nu intră nimeni peste ei”, a scris Guda pe Facebook.
Cum se schimbă regulile
Analistul a explicat că proiectul discutat vineri în primă lectură în Guvern introduce două opțiuni pentru plata pensiei private:
Retragere programată: la pensionare, beneficiarul poate încasa 25% din suma acumulată, iar restul se plătește în rate egale pe cel puțin 10 ani. Sumele rămase nedistribuite se moștenesc.
Rentă viageră: plata lunară continuă până la sfârșitul vieții, dar eventualele sume rămase nu se moștenesc.
„Fiecare alege ce vrea, eu aş merge pe rate egale cel puţin 15-20 ani, timp în care banii de pensie privată (P II + P III) se mută într-un cont separat pentru distribuire graduală, ei produc randament > inflaţie cu investiţii de risc foarte scăzut. La scenariul de rentă viageră, eventuala sumă nedistribuită nu se moşteneşte. Este normal în acest scenariu, aşa este şi la Pilonul I. Renta viageră funcţionează ca o asigurare unde administratorul de pensie privată poate pierde: dacă beneficiarul trăieşte mult mai mult decât calculele actuariale şi încasează mai mulţi bani decât a contribuit. Precum un asigurator care plăteşte daune mult mai mari decât prime încasate”, a detaliat Guda.
Problemele vechiului sistem
În prezent, beneficiarii pot retrage integral suma acumulată sau o pot încasa în rate egale pe cinci ani. Guda spune că acest model are dezavantaje clare: oamenii cheltuie banii rapid, rămân fără venit suplimentar după câțiva ani, iar fondurile nu mai produc randament – fiind adesea mutate în depozite bancare care nu acoperă inflația.
„Privind către viitor, cu inteligenţa artificială şi înlocuirea multor joburi, deci scăderea bazei de contributori, coroborat şi cu rata scăzută de natalitate, pensia publică Pilon I va înlocui sub 30% din ultimul salariu, ceea ce înseamnă că oamenii rămân din ce în ce mai vulnerabili la pensie”, adaugă el.
Avantajele noului mecanism
Guda consideră că noile reguli aduc stabilitate financiară și protecție pe termen lung: „Derivă foarte multe beneficii din noul mecanism: banii de pensie nu stau degeaba, continuă să producă randament > inflaţie + beneficiarul are stabilitate financiară (pensia publică mică este completată prin distribuiri de pensie privată mai mult timp) + scade riscul să plăteşti CASS (plăţile lunare de pensie privată sunt, în cele mai multe cazuri, sub 3000 lei) + cel mai important: banii de pensie sunt chiar bani de pensie! (...) Nu inventăm noi nimic, aşa funcţionează în toate ţările dezvoltate. Toţi cei care atacă aceste modificări, fie nu le înţeleg, fie fac politică populistă şi sperie nejustificat oamenii doar pentru interes electoral şi manipulare!”
Proiectul prezentat de ASF în Guvern prevede că plata pensiilor private se va face fie prin retragere programată, cu garanția rambursării integrale a activului acumulat, fie sub formă de rentă viageră, pe întreaga durată a vieții beneficiarului.