Într-un interviu acordat publicaţiei franceze Le Figaro, premierul Ilie Bolojan a declarat că România intenţionează să obţină, în 2026, fonduri europene în valare de aproximativ 10 miliarde de euro. "România trebuie să realizeze anumite reforme pentru a putea primi toate aceste fonduri, iar noi trebuie, de asemenea, să cofinanţăm proiectele", a afirmat Bolojan, care a spus şi că "guvernăm cu o coaliţie de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este uşor să gestionezi această coaliţie, iar menţinerea stabilităţii guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate".
Bolojan a mai susţinut că doreşte să trecem de la un model de creştere bazat în principal pe consum la un model bazat mai mult pe producţie.
Întrebat cât de multe fonduri europene intenţionează România să obţină în 2026, prim-ministrul a răspuns:
”Aproximativ 10 miliarde de euro. Cu toate acestea, România trebuie să realizeze anumite reforme pentru a putea primi toate aceste fonduri, iar noi trebuie, de asemenea, să cofinanţăm proiectele”.
Premierul a transmis şi că inflaţia a ajuns la 10%, iar acest lucru a alimentat un vot anti-sistem foarte puternic:
”Electoratul avea o percepţie de nedreptate acumulată şi un sentiment de deconectare între clasa politică şi nevoile reale ale românilor".
Ilie Bolojan le-a descris francezilor şi cum funcţionează coaliţia de guvernare:
”Situaţia României şi cea a Franţei sunt destul de similare în anumite domenii. Ambele ţări au deficite bugetare semnificative. Când am devenit prim-ministru, deficitul României era de 9,3%, iar reducerea acestui deficit a fost o prioritate pentru mine. Dobânzile pe care trebuia să le plătim erau, de asemenea, foarte mari, iar marjele noastre de dezvoltare erau reduse.
A doua asemănare se referă la situaţia politică. Şi noi avem o formă de coabitare. După alegerile din 2024, am avut un Parlament foarte fragmentat din punct de vedere politic: niciun partid nu are mai mult de 25%. Guvernăm, aşadar, cu o coaliţie de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este uşor să gestionezi această coaliţie, iar menţinerea stabilităţii guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate. Cu o anumită înţelepciune politică, am reuşit să păstrăm această stabilitate".
Premierul a enumerat şi deciziile pe care le-a luat în ultimele luni:
”Unele vizau creşterea veniturilor bugetare, în timp ce altele aveau ca obiectiv reducerea anumitor cheltuieli ale statului. Una dintre inegalităţile pe care am dorit să le corectăm se referea la sistemul de pensii al magistraţilor. În România, judecătorii puteau ieşi la pensie la vârsta de 50 de ani. Am corectat această situaţie.
Apoi am adoptat un pachet de reforme în administraţia publică, ceea ce înseamnă că am redus cheltuielile administrative şi am luat decizii de descentralizare.
Am dorit, de asemenea, să schimbăm modelul de dezvoltare economică. În ultimii ani, România a cunoscut un model de dezvoltare bazat pe creşterea infrastructurii şi pe majorarea salariilor, dar o parte din această dezvoltare s-a bazat mai ales pe consum, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitului. Dorim, aşadar, să trecem de la un model de creştere bazat în principal pe consum la un model bazat mai mult pe producţie".