Antena 3 CNN Life Știinţă Imaginea care a nedumerit NASA. Inel perfect cu diametrul de 6,8 km, în Orientul Îndepărtat al Rusiei. Nu e nici crater, nici vulcan

Imaginea care a nedumerit NASA. Inel perfect cu diametrul de 6,8 km, în Orientul Îndepărtat al Rusiei. Nu e nici crater, nici vulcan

G.M.
3 minute de citit Publicat la 23:45 11 Iun 2026 Modificat la 23:54 11 Iun 2026
La prima vedere, Masivul Kondyor arată ca urma unui obiect care s-a prăbușit pe Pământ. Nu este însă nici crater, nici vulcan FOTO: science.nasa.gov

La prima vedere, Masivul Kondyor arată ca urma unui obiect care s-a prăbușit pe Pământ. Un inel aproape perfect se ridică din regiunea izolată Habarovsk Krai, în Extremul Orient al Rusiei, formând un cerc cu diametrul de aproximativ 6 kilometri, care se distinge clar în imaginile din satelit. NASA Earth Observatory spune că formațiunea seamănă cu un crater de meteorit sau cu un vulcan stins, însă nu este nici una, nici alta.

Kondyor pare să se fi format atunci când roca topită a împins în sus din adâncime, ridicând straturi mai vechi fără să străpungă suprafața printr-o erupție clasică, scrie Eco News.

Un inel care păcălește privirea

Văzut din spațiu, Kondyor pare aproape prea perfect pentru a fi natural. Creasta sa circulară, lipsită de vegetație, contrastează cu verdele din interiorul și din exteriorul inelului, în timp ce apa se adună aproape de centru și se scurge apoi spre exterior printr-un canal de râu.

Satelitul Terra al NASA a surprins formațiunea cu instrumentul Advanced Spaceborne Thermal Emission and Reflection Radiometer, ASTER, care poate cartografia atât culoarea suprafeței, cât și altitudinea. Laboratorul Jet Propulsion Laboratory al NASA descrie intruziunea circulară mai largă ca având un diametru de aproximativ 10 kilometri, cu o creastă care se ridică până la aproape 600 de metri.

Nu este crater

De ce nu este, așadar, un crater de meteorit? Craterele de impact prezintă de obicei semne ale unei coliziuni violente, cum ar fi roci sfărâmate, materiale aruncate în exterior și urme de șoc produse de un obiect care lovește suprafața cu viteză mare. Kondyor nu se potrivește acestui tipar.

Nu este nici un vulcan obișnuit. Un vulcan se formează, de regulă, atunci când magma ajunge la suprafață și erupe sub formă de lavă, cenușă sau gaze. În cazul Kondyor, magma a pătruns în roca existentă și s-a răcit în subteran, asemenea unui aluat care se umflă sub o crustă ce nu crapă complet.

Geologii numesc acest tip de formațiune intruziune magmatică. Termenul "magmatic" se referă la roca formată din material topit care s-a răcit, iar o intruziune apare atunci când acest material pătrunde în roci mai vechi, în loc să erupă la suprafață.

Kondyor este descris și ca o formațiune ultramafică, termen folosit pentru roci adânci, închise la culoare, bogate în minerale precum fierul și magneziul. Aceste roci provin adesea din zone aflate mult sub suprafață, motiv pentru care acest inel ciudat este important pentru oamenii de știință care studiază interiorul Pământului.

Ce dezvăluie rocile

Un studiu publicat în Journal of Petrology, coordonat de Jean-Pierre Burg, împreună cu cercetători de la ETH Zürich, Université de Montpellier, Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică, CNRS, și Academia Rusă de Științe, a stabilit că structura Kondyor a început să se formeze la adâncimi din manta. Imaginea de ansamblu este însă clară, și anume Kondyor este expresia la suprafață a unui proces subteran puternic, nu urma lăsată de o rocă venită din spațiu.

O parte din misterul Kondyor vine din locul izolat în care se află. Masivul se află într-o regiune îndepărtată din estul Rusiei, departe de orașe mari și de drumuri ușor accesibile. Pentru cei mai mulți oameni, imaginile din satelit sunt singura modalitate de a-i vedea forma completă.

Acest lucru contează pentru că un cerc atât de mare este greu de înțeles de la nivelul solului. De aproape, este un peisaj montan accidentat. Din satelit, însă, întregul desen devine clar, iar terenul pare brusc o țintă naturală uriașă.

Platină, aur și argint în interiorul cercului

Kondyor nu este doar neobișnuit din punct de vedere vizual. Este și bogat în platină, aur și argint. NASA notează că cristalele de platină-fier din această zonă pot ajunge la aproximativ 1,5 centimetri.

Un studiu din 2020 publicat în revista Lithos, coordonat de Kreshimir N. Malitch, arată că zona Kondyor a atras cercetători timp de decenii datorită zăcământului aluvionar de platină asociat. Lucrarea mai menționează că aproximativ 110 tone americane de platină au fost extrase acolo în 36 de ani, potrivit datelor Amur Mining Company.

Kondyor este o dovadă că Pământul poate crea forme care par aproape artificiale fără ajutorul oamenilor, al extratereștrilor sau al meteoriților. Timpul, presiunea, magma și eroziunea pot produce singure rezultate surprinzătoare.

 

 

Citește mai multe din Știinţă
» Citește mai multe din Știinţă
TOP articole