Iranul a astupat cu pământ două intrări ale instalaţiei nucleare de la Isfahan şi a consolidat o a treia, aată imagini din satelit. Potrivit Institutului pentru Știință și Securitate Internațională, autoritățile iraniene ar fi putut lua această decizie de teama unui atac american sau israelian, scrie France24.
Imagini satelitare recente arată că intrările sitului nuclear iranian de la Isfahan au fost îngropate sub pământ, potrivit Institutului pentru Știință și Securitate Internațională (ISIS), cu sediul la Washington. Institutul, care monitorizează activitățile nucleare ale Iranului, precizează că două dintre intrări sunt acum complet acoperite, iar a treia, situată în nordul complexului, beneficiază de întăriri defensive.
Potrivit Institutului pentru Știință și Securitate Internațională, aceste lucrăriarată îngrijorarea Iranului față de posibilitatea unei lovituri sau a unui raid efectuat de Statele Unite ori Israel.
„Astuparea intrărilor tunelurilor ar diminua efectele unei posibile lovituri aeriene și ar face, de asemenea, dificil accesul la sol în cazul unei operațiuni a forțelor speciale care ar urmări să captureze sau să distrugă uraniu puternic îmbogățit care s-ar putea afla acolo”, explică institutul pe rețeaua X.
Institutul sugerează că Iranul ar fi putut muta materiale sensibile în interiorul tunelurilor pentru a le proteja.
Amplasată în afara orașului, instalația de la Isfahan (în centrul țării), testată la scară industrială în 2004, permite transformarea pulberii de minereu de uraniu concentrat, extras din minele din deșertul iranian) în tetrafluorură, apoi în hexafluorură de uraniu (UF4 și UF6). Aceste gaze trebuie apoi introduse în centrifuge pentru a produce uraniu îmbogățit.
Tot la Isfahan, un laborator a fost inaugurat în aprilie 2009 pentru a produce combustibil slab îmbogățit, destinat unor eventuale centrale.
La începutul lui 2024, Iranul a anunțat lansarea lucrărilor de construcție a unui nou reactor de cercetare pe acest amplasament. Patru dintre clădirile sale au fost lovite de Statele Unite în iunie 2025, inclusiv o uzină de conversie a uraniului.
În mesajul său de pe X, Institutul pentru Știință și Securitate Internațională amintește că pregătiri similare fuseseră observate chiar înaintea operațiunii americane numite „Midnight Hammer”, care a vizat instalațiile de la Fordo, Natanz și Isfahan.
Opoziția lui Donald Trump
De mulți ani, țările occidentale, în frunte cu Statele Unite, și Israelul, inamicul declarat al Republicii Islamice și considerat de experți drept singura putere nucleară din Orientul Mijlociu, suspectează Teheranul că urmărește să se doteze cu arma nucleară. Iranul neagă că ar avea astfel de ambiții militare.
Statele Unite au bombardat în iunie 2025 trei situri nucleare din Iran (Fordo, Natanz și Isfahan), ceea ce, potrivit lui Donald Trump, a permis „anihilarea” programului nuclear al țării. Amploarea exactă a pagubelor nu este însă cunoscută.
Înainte de aceste lovituri, Iranul îmbogățea uraniu la 60%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), mult peste limita de 3,67% prevăzută de acordul nuclear din 2015, devenit între timp caduc, încheiat cu marile puteri.
Ca răspuns la retragerea Statelor Unite din acord, în 2018, Iranul a renunțat la o parte dintre angajamentele sale. Îmbogățit între 3% și 5%, uraniul este folosit pentru alimentarea centralelor nucleare în vederea producerii de electricitate. Până la 20%, el este utilizat pentru producerea de izotopi medicali, folosiți în special în diagnosticarea anumitor tipuri de cancer.
Dincolo de acest prag, uraniul îmbogățit poate avea, potrivit experților, aplicații militare potențiale. Iar pentru fabricarea unei bombe, îmbogățirea trebuie dusă până la 90%. Donald Trump s-a pronunțat în repetate rânduri pentru o interdicție totală, o condiție care ar fi, pentru Teheran, mult mai puțin favorabilă decât acordul din 2015. Iranul, care invocă un drept la nuclear civil, inclusiv pentru energie, consideră această cerință o „linie roșie”, contrară prevederilor Tratatului de neproliferare (TNP), pe care l-a semnat.