Situația se complică după acordul de principiu SUA-Iran. JD Vance nu mai merge în Elveția pentru negocierile tehnice

Vicepreşedintele american J.D. Vance nu  mai merge vineri în Elveţia pentru a negocia cu Iranul. Casa Albă susţine că planurile pentru discuţiile tehnice nu sunt încă finalizate. Între timp Iranul susține că are dreptul să perceapă taxe pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, invocând înțelegerea convenită cu Statele Unite. Acordul prevede și redeschiderea rutei maritime, afectată de atacurile iraniene asupra navelor comerciale. Dar Trump amenință că poate oricând să atace dacă lucrurile nu merg bine.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a confirmat că vicepreședintele SUA nu va pleca în această seară în Elveția pentru a purta negocieri cu Iranul.

"Așa cum a declarat vicepreședintele în cadrul conferinței de presă, planurile pentru viitoarele discuții tehnice nu au fost încă finalizate, iar delegația americană era pregătită să plece cu prima ocazie disponibilă. Însă logistica acestor negocieri nu a fost niciodată simplă sau previzibilă. În acest moment, vicepreședintele nu va pleca în această seară.

Vă vom informa de îndată ce vom avea o actualizare concretă privind pașii următori", a declarat purtătorul de cuvânt.

Ghalibaf: "Navele care trec pe aici să plătească, fără îndoială, pentru serviciile de care beneficiază"

Pe de altă parte, Iranul a anunțat că intenționează să introducă, în două luni, un sistem de taxe maritime în Strâmtoarea Ormuz, după perioada de 60 de zile de negocieri declanșată de semnarea memorandumului de înțelegere.

Mohammad Ghalibaf, președintele parlamentului iranian: "Când ne aflam în plin război, am publicat un tweet. Am spus atunci că Strâmtoarea Ormuz nu va mai reveni niciodată la statutul său anterior. Iar astăzi, acest lucru este cu siguranță adevărat. Desigur, asta nu înseamnă că intenționăm să încălcăm dreptul internațional sau regulile de navigație maritimă în strâmtoare! Niciodată! 

Statele riverane care se învecinează cu strâmtoarea, în conformitate cu dreptul internațional, pe care nu am timp să-l explic, au anumite responsabilități. Una dintre aceste responsabilități este ca navele care trec pe aici să plătească, fără îndoială, pentru serviciile de care beneficiază".

Întrebat dacă acest lucru a fost stabilit acum în memorandumul de înțelegere, el a răspuns că "da".

Teheranul, care revendică o victorie istorică în fața Statelor Unite, a afirmat că strâmtoarea se află sub controlul său și că un plan european pentru o misiune navală de escortare a navelor prin această zonă nu ar fi binevenit. Joi, SUA au ridicat blocada impusă Iranului, iar petrolierele au început să circule din nou liber prin acest canal strategic.

Avertismentul Teheranului a venit în timp ce ziarul israelian Yedioth Ahronoth a relatat că Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, a declarat că Israelul "va menține zona de securitate din sudul Libanului atât timp cât nevoile noastre de securitate o vor cere", făcând referire la cei peste 600 de kilometri pătrați de teritoriu libanez ocupați de trupele israeliene de-a lungul frontierei. Referitor la Iran, Netanyahu a afirmat că Israelul va continua să "respecte obiectivul suprem" de a nu permite Teheranului să obțină arme nucleare.

Iranul insistă că acordul referitor la integritatea teritorială a Libanului impune o retragere completă a Israelului, făcându-l pe Donald Trump responsabil pentru retragerea israeliană.

Trump a declarat joi după-amiază că SUA se așteaptă la "o încetare completă a focului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, între Hezbollah și Israel". "Îi încurajăm pe toți cei din regiunea Orientului Mijlociu să își mențină angajamentul de a permite negocierilor noastre să se desfășoare frumos", a scris Trump pe Truth Social.

De asemenea, s-a aflat că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat acordul cu SUA și a susținut negocierile directe cu echipa lui Trump. Khamenei a spus că Trump a "folosit tot felul de pârghii" pentru a obține acordul, "din disperare". Khamenei nu a mai fost văzut în public de când a preluat funcția, în martie, după uciderea tatălui său.

Între timp, atacurile israeliene cu drone și tirurile de artilerie au continuat joi dimineață. Hezbollah a revendicat responsabilitatea pentru o serie de atacuri împotriva forțelor israeliene în zona Kfar Tebnit-Ali al-Taher, în ultimele zile.

Termenii acordului lui Trump au provocat o reacție dură din partea multor politicieni israelieni și a presei din Israel. Un articol de opinie publicat în Times of Israel, care susținea că războiul SUA-Israel împotriva Iranului a fost pierdut din cauza "slăbiciunii prezidențiale americane", a ilustrat starea de spirit.

JD Vance i-a luat apărarea lui Trump joi și i-a criticat pe contestatarii israelieni

"Donald J. Trump este singurul șef de stat din întreaga lume care simpatizează cu națiunea Israelului în acest moment", a declarat Vance în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. "Dacă aș fi în cabinetul guvernului israelian, poate că nu aș ataca singurul aliat puternic pe care îl mai am oriunde în lume."

Amenințările la adresa acordului au apărut în contextul în care o ceremonie oficială planificată pentru vineri, care urma să marcheze semnarea memorandumului de înțelegere dintre SUA și Iran, a fost anulată.

Trump și omologul său iranian, Masoud Pezeshkian, au semnat deja personal documentul, tradus în engleză și farsi.

Anularea ceremoniei oficiale înseamnă că principalul mediator, premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, nu va mai călători în Elveția, o lovitură pentru Pakistan, care ar fi salutat un moment de vizibilitate pe scena internațională.

Iranul a transmis că discuțiile la nivel tehnic dintre cele două părți vor continua la luxosul resort montan Bürgenstock, deținut de Qatar, aflat lângă Lacul Lucerna.

Discuțiile, care reprezintă prima întâlnire directă dintre cele două părți de la întrevederea din Islamabad, din 12 aprilie, se vor concentra asupra modului de implementare a memorandumului în 14 puncte, inclusiv asupra felului în care vor fi ridicate sancțiunile asupra exporturilor petroliere iraniene și asupra garanțiilor că traficul comercial va începe să circule liber prin Strâmtoarea Ormuz.

Ministrul saudit de externe: De ce ar trebui acum, ca rezultat al unui conflict, să acceptăm un aranjament nou, care urmează să fie impus?

Însă ministrul saudit de externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a contestat planul iranian. El a spus: "Administrarea strâmtorii funcționa bine înainte de conflict. Nu existau probleme. Navele navigau liber. Nu exista nicio problemă de siguranță. Nu exista nicio problemă de mediu. Așadar, de ce ar trebui acum, ca rezultat al unui conflict, să acceptăm un aranjament nou, care urmează să fie impus? Pentru mine, acest lucru nu are sens. Cred că trebuie să ne întoarcem la situația anterioară, care funcționa bine, iar acesta ar trebui să fie finalul."

Muath Alwari, directorul pentru planificare politică al Emiratelor Arabe Unite, a declarat că EAU au fost, probabil, țara care a suportat cele mai multe lovituri iraniene în timpul războiului, atacurile vizând hoteluri, obiective turistice și infrastructură civilă.

El a adăugat că relația Emiratelor Arabe Unite cu Israelul s-a consolidat în timpul războiului, deoarece țara a constatat că Israelul este un partener solid în domeniul apărării.

Implicarea țării în relația cu Israelul nu va face decât să se adâncească după război, a spus Alwari. "Acest lucru nu ne schimbă calculele care ne-au determinat încă de la început să urmărim Acordurile Abraham." Aceste acorduri au normalizat relațiile dintre Emiratele Arabe Unite și Israel.

Cele două declarații ale unor oficiali importanți din Golf au venit în timp ce Ministerul iranian de Externe a început lungul proces de îmbunătățire a relațiilor cu aliații săi din Golf. Teheranul speră că statele din Golf vor contribui substanțial la un fond de reconstrucție a Iranului, în valoare de 350 de miliarde de dolari, pe care SUA au acceptat să îl creeze și care ar trebui să atragă în principal investitori privați din regiune.

Seyed Ali Madanizadeh, ministrul iranian al Economiei, a declarat că derogarea americană privind exporturile petroliere ale Iranului nu va produce o explozie economică, experții afirmând că, pe termen scurt, aceasta ar putea duce doar la o creștere modestă a producției. El a spus că războiul a dus la o scădere semnificativă a veniturilor și la o reducere drastică a încasărilor din petrol, ceea ce a accentuat dezechilibrul bugetar, adăugând: "Nu este ca și cum totul va reveni pur și simplu la normal."