Noi detalii din dosarul Bogos. Omul de afaceri povestește cum s-a ajuns la întâlnirea din Palatul Victoria
Publicat acum 1 ora si 5 minute
Kelemen Hunor susține că eșecul adoptării Legii salarizării este consecința întârzierilor acumulate încă din perioada guvernării PNL-PSD și afirmă că proiectul actual nu poate fi susținut în forma propusă. Președintele UDMR spune că România are nevoie de o nouă lege a salarizării, dar una care să corecteze inechitățile fără să reducă veniturile actuale ale angajaților din sectorul public, chiar dacă întârzierea pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR.
"Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios. Cu atât mai puțin în condițiile în care acest termen nu a apărut acum: potrivit angajamentului inițial din PNRR, noua lege a salarizării ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în timpul guvernării PNL–PSD. Astăzi, din nou, nu s-a ajuns la un acord privind noua lege a salarizării.
România are nevoie de o astfel de lege. În ultimii ani, în sectorul public s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre, iar acestea trebuie corectate. Avem nevoie de un sistem mai echitabil și mai echilibrat, în care un profesor, un medic, un asistent social sau un angajat al unei instituții de cultură să aibă perspectiva unui parcurs profesional predictibil și a unui trai decent".
Kelemen Hunor a mai spus că UDMR susține de la bun început același principiu: nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual din cauza noii legi a salarizării.
"Majorările suplimentare ale salariilor foarte mari mai pot aștepta, salariile mai mici trebuie ajustate mai consistent, iar inechitățile trebuie corectate. Dar un sistem nou și mai echitabil nu poate porni prin a-i face pe unii să piardă.
Proiectul actual nu îndeplinește această condiție. În educație, sănătate, cultură, protecția copilului și asistență socială au rămas, în continuare, probleme nerezolvate, din cauza cărora nu putem susține această variantă. Și nu suntem singurii care vedem lucrurile astfel: în ultimele zile, responsabili din sectoarele educației, sănătății și asistenței sociale, precum și sindicatele reprezentative din aceste domenii au respins cea mai recentă variantă a proiectului".
Kelemen Hunor spune că proiectul a fost prezentat în ultimul moment
Kelemen Hunor mai spune că partidele au primit forma finală a proiectului de lege abia în ultimul moment.
"Vorbim despre o lege care poate determina, pentru mulți ani, veniturile a sute de mii de oameni și viitorul unor profesii întregi. O asemenea decizie nu poate fi luată în mod responsabil în doar câteva zile, sub presiunea unui termen-limită. Nerespectarea termenului de la sfârșitul lunii august are, desigur, un cost: România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile PNRR. Este o pierdere serioasă pentru țară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi și mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost, care ar fi stabilit în mod inechitabil, pentru ani de zile, veniturile angajaților din sectorul public și i-ar fi pus pe unii dintre ei într-o situație mai proastă".
Kelemen Hunor spune că România nu trebuie să adopte o lege a salarizării doar pentru a obține aprobarea Comisiei Europene, ci una echitabilă și predictibilă pentru angajații din sectorul public.
"România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană. Trebuie să adoptăm o lege echitabilă față de cei care predau aici, îi îngrijesc pe bolnavi, au grijă de copii și de vârstnici și țin în funcțiune instituțiile noastre de cultură; o lege care creează un sistem predictibil și pe care, peste cinci sau zece ani, să nu fim nevoiți nici să o regretăm, nici să o rescriem din temelii. De aceea, munca trebuie continuată. O variantă mai bună trebuie să ajungă în Parlament încă în acest an, dar înainte de acest pas este nevoie de un dialog real cu sectoarele vizate și cu reprezentanții angajaților. Iar punctul de plecare trebuie să fie ceea ce partidele au convenit, deja, în cursul verii. UDMR rămâne interesată de adoptarea unei noi legi a salarizării. Vom susține o lege care corectează inechitățile din sectorul public, face aceste profesii mai predictibile și mai atractive și nu reduce venitul actual al niciunui angajat din sectorul public".
Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri seară, că negocierile pe legea salarizării s-au încheiat fără rezultat. Cele patru partide implicate – PSD, PNL, USR și UDMR – nu au reușit să cadă de acord asupra unei reforme pe care șeful statului o descrie drept esențială pentru întregul sistem bugetar.