Xi Jinping și Vladimir Putin au făcut duminică un schimb de „scrisori de felicitare”, înaintea vizitei pe care președintele rus urmează să o facă la Beijing în această săptămână, la doar patru zile după ce Donald Trump a părăsit China, scrie The Guardian.
Xi, liderul Chinei, a declarat că relațiile bilaterale dintre Rusia și China „s-au aprofundat și consolidat continuu”, în condițiile în care anul acesta se împlinesc 30 de ani de la stabilirea parteneriatului strategic dintre cele două țări, potrivit presei de stat chineze.
Relația strânsă a Chinei cu Rusia rămâne un motiv constant de îngrijorare în Occident, mai ales după ce Moscova a lansat invazia Ucrainei.
Vizita lui Putin la Beijing este programată pentru marți și miercuri.
Un articol publicat luni în tabloidul de stat Global Times a susținut că vizitele președinților Statelor Unite și Rusiei arată că Beijingul „devine rapid punctul central al diplomației globale”.
„Vizitele programate la interval atât de scurt au atras atenția la nivel larg, analiștii remarcând că este extrem de rar, în perioada de după Războiul Rece, ca o țară să găzduiască liderii Statelor Unite și Rusiei unul după altul, în aceeași săptămână”, a scris Global Times.
Relația tot mai strânsă dintre China și Rusia a provocat îngrijorare în Occident, mai ales după ce Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022. Sprijinul economic și diplomatic oferit de China Rusiei de atunci încoace a contribuit la susținerea conflictului, potrivit diplomaților și analiștilor occidentali.
Cei doi lideri s-au întâlnit de peste 40 de ori, mult mai des decât s-a întâlnit Xi cu liderii occidentali.
Comerțul bilateral dintre China și Rusia a crescut puternic și a ajuns la niveluri record după 2022, China cumpărând peste un sfert din exporturile Rusiei. Achizițiile mari de țiței rusesc făcute de China au adus Moscovei venituri de sute de miliarde de dolari, folosite pentru războiul din Ucraina.
Beijingul a cumpărat combustibili fosili rusești în valoare de peste 367 de miliarde de dolari de la începutul invaziei pe scară largă, potrivit datelor colectate de Centre for Research on Energy and Clean Air. Aceste achiziții au contribuit la securitatea energetică a Chinei, un aspect devenit și mai important după ce criza din Orientul Mijlociu a blocat transportul petrolului prin Strâmtoarea Hormuz.
Nici războiul din Ucraina, nici relația dintre China și Rusia nu par să fi ocupat un loc important în discuțiile pe care Trump le-a avut cu Xi săptămâna trecută. Declarația Chinei despre principala întâlnire bilaterală a făcut doar o scurtă referire la „criza ucraineană”, în timp ce comunicatul Statelor Unite nu a menționat deloc acest subiect.
În schimb, discuțiile dintre Statele Unite și China par să se fi concentrat pe comerț, Taiwan și războiul din Orientul Mijlociu. Trump a spus că Beijingul a fost de acord cu el în privința importanței redeschiderii Strâmtorii Hormuz.
Xi a insistat, de asemenea, asupra subiectului Taiwanului și l-a avertizat pe Trump că există riscul unui conflict dacă această problemă nu este gestionată corespunzător. Trump a plecat de la Beijing spunând că nu a decis încă dacă va aproba un acord de mai multe miliarde de dolari pentru vânzarea de arme americane către Taiwan. Oprirea acestei vânzări ar reprezenta o victorie importantă pentru Beijing, care urmărește să preia controlul asupra insulei autoguvernate, un lucru căruia majoritatea taiwanezilor i se opun.
Joseph Webster, cercetător senior la Atlantic Council, a afirmat într-un buletin informativ că „Taiwanul ar putea fi subiectul întâlnirii dintre Xi și Putin”. Webster a spus că Beijingul ar putea încerca să semneze mai multe acorduri energetice cu Moscova, pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie în cazul unui viitor conflict. Extinderea capacității conductelor petroliere rusești către China „ar consolida semnificativ securitatea petrolieră a Beijingului într-un scenariu legat de Taiwan”, a scris Webster.
Rusia a făcut presiuni asupra Chinei pentru a grăbi proiectul gazoductului „Power of Siberia 2”, care ar adăuga o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi la rețeaua existentă dintre cele două țări.