Premierul Luca Niculescu a subliniat, marţi, importanţa unei abordări preventive în domeniul sănătăţii şi a unei alocări bugetare stabile în acest scop, informează Agerpres.
El a menţionat că, ghidat de recomandările OCDE, Guvernul va acţiona în trei direcţii esenţiale: prevenţia, reorganizarea şi resursa umană. Totodată, prim-ministrul a pledat pentru un parteneriat predictibil între sistemul public şi cel privat.
"OCDE notează că România se bazează în principal pe fonduri europene şi internaţionale pentru prevenţie. Vrem ca prevenţia să aibă o linie stabilă în buget, nu doar proiecte. A doua este reorganizarea. România s-a angajat să treacă de la serviciile spitaliceşti către asistenţa primară şi comunitară.
Vom duce tranziţia la capăt, ca fiecare pacient să fie diagnosticat şi tratat la timp, oriunde locuieşte. A treia sunt oamenii. Un spital fără medici şi asistente rămâne o clădire, iar tinerii medici rămân acolo unde găsesc respect şi perspectivă", a explicat Niculescu, în cadrul dezbaterii "Sănătatea ca investiţie naţională", eveniment organizat de Profit Health Forum.
Un spital nu reprezintă "o povară" asupra bugetului, ci şansa la o viaţă "sănătoasă, normală şi activă", a declarat Niculescu.
Speranţa de viaţă în România: 81 de ani
El a invocat date OCDE conform cărora România a înregistrat progrese, dar mai are de recuperat pentru a le oferi românilor grija pe care o merită. Astfel, speranţa de viaţă a crescut cu peste cinci ani, în două decenii, ajungând la 76,4 ani în 2023, în condiţiile în care media OCDE este de 81 de ani.
În 2024, România a cheltuit 2.311 dolari pe cap de locuitor pentru sănătate, faţă de media OCDE de 5.900 dolari la paritatea puterii de cumpărare.
"Diferenţa nu o plătim într-o singură zi, ci în boală sau în decese care puteau fi evitate. Mortalitatea, prin cauze care puteau fi prevenite, a fost de 251 la 100.000 de locuitori, faţă de 145, care este media OCDE. Internările pentru diabet sunt de 228 la 100.000 faţă de 111 în media OCDE, deşi se pot evita printr-o asistenţă primară bună. Şi sănătatea mintală contează economic. Aproape 10 miliarde de euro pe an este costul în România, adică 3,8% din PIB", a precizat Luca Niculescu.
El a adăugat că, în 2025, deficitul a fost de 8% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar veniturile fiscale au reprezentat 28% din PIB faţă de 34%, care este media OCDE. Pe de altă parte, banii nu sunt singura variabilă, a subliniat Niculescu.
"Opt ţări cheltuiesc mai puţin decât media, ca pondere din PIB, şi au totuşi rate mai bune ale mortalităţii evitabile. De aceea, contează foarte mult cum cheltuim", a evidenţiat prim-ministrul.