MApN a transmis că incidentul în urma căruia o dronă rusească a lovit un bloc din Galați nu reprezintă un atac asupra României, ci este consecința războiului din Ucraina. Generalul Gheorghe Maxim susține că Armata Română este încă limitată de legislația aplicabilă pe timp de pace în ceea ce privește doborârea dronelor care ajung în apropierea graniței cu Ucraina.
"Situația este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României. Ne confruntăm cu efectele unui conflict în imediata apropierea țării noastre", a precizat generalul de brigadă Gheorghe Maxim într-o conferință de presă, despre drona căzută la Galați.
El a subliniat că nu au existat oportunități reale pentru doborârea dronei în condiții de siguranță.
"În cazul dronelor de mici dimensiuni care zboară la altitudini reduse și cu viteze relativ mici, timpul pentru identificare, evaluare, clasificarea amenințării aeriene și luare unei decizii de angajare și de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. în multe situații, resturile în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau mai grave decât impactul dronei în sine. În acel moment nu aveam informații dacă e o dronă cu încărcătură de luptă sau o dronă de înșelare.
Structurile Armatei împreună cu celelalte instituții monitorizează spațiul aerian și sunt pregătite să acționeze când situația o impune".
De ce nu a fost doborâtă drona
Generalul Gheorghe Maxim a explicat că în continuare există limitări legislative în ceea ce privește doborârea dronelor:
"Prima limitare este una legală. Nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este în situație de pace. Nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei. Pentru a angaja o țintă aeriană este nevoie de timp, care presupune detecție, identificare, clasificare, luarea deciziei pentru combatere și angajarea acesteia. Timpul de patru minute a fost extrem de scurt.
Avem un sistem care asigură protecția spațiului aerian al României și al spațiului aerian adiacent României, în limita posibilităților tehnice. Avem sisteme cu bază la sol care sunt proiectate și realizate înainte de 2023, iar România are o preocupare de a îmbunătăți sistemul de combatere a acestor amenințări aeriene.
În cadrul MApN există o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ aplicabil pe timp de pace, pentru a putea angaja și limita astfel de situații, cum a fost cea din această noapte".
Potrivit generalului, doar dacă drona ar fi zburat deasupra unei zone nelocuite putea fi doborâtă:
"Avem o limitare privind utilizarea armelor în spațiul aerian al altei țări. Pentru a angaja o astfel de amenințare este nevoie de un anumit tip de detecție și de decizie.
Deasupra unei zone nelocuite. În dispozitivul care asigură securitatea populației și a zonei de nord a Dobrogei au fost sisteme cu bază la sol dintre cele care sunt în dotarea armatei în acest moment.
Suntem într-o perioadă de pace, nu putem să amplasăm sisteme militare în orice loc de pe teritoriul național. Trebuie să avem acordul proprietarilor terenurilor și al autorităților pentru a amplasa astfel de sisteme, care au o rază de acțiune limitată, de la 1,5 km la 6 km".