Dacă vreți să înțelegeți mai bine situația din lume în acest moment, merită să aruncați o privire asupra ytriului, argumentează jurnalistul veteran Andy Stone în editorialul său de opinie publicat săptămânal de Reuters. Acest element puțin cunoscut, asociat familiei pământurilor rare, va fi foarte probabil unul dintre subiectele importante atunci când președintele Chinei, Xi Jinping, se va întâlni cu Donald Trump, mai târziu în această lună, la Washington.
Statele Unite au nevoie de ytriu, iar China este principalul furnizor mondial, la fel cum domină și piața multor alte minerale critice.
La mijlocul anului trecut, China nu a trimis deloc ytriu în SUA, iar de atunci livrările au fost rare și neregulate.
Lipsa metalului a început să provoace probleme în industria aerospațială, în energie și în sectorul semiconductorilor și a arătat cât de dependente au devenit industriile moderne de elemente chimice despre care foarte puțini oameni au auzit.
Tocmai pentru că este atât de important, ytriul a devenit și o armă puternică în negocierile comerciale ale Chinei. Poate fi folosit și ca instrument de presiune politică, lucru pe care Japonia îl resimte deja.
Un metal puțin cunoscut, dar esențial
Ytriul este un caz aparte. Din punct de vedere tehnic, nu este un element din categoria pământurilor rare, dar se găsește aproape întotdeauna împreună cu acestea.
De altfel, descoperirea lui în apropierea satului suedez Ytterby, în secolul al XVIII-lea, a fost unul dintre primii pași spre descoperirea și înțelegerea întregii familii de pământuri rare.
Astăzi, ytriul este folosit într-o gamă largă de produse, de la ecrane și semiconductori până la lasere. Cea mai importantă utilizare însă este în straturile speciale de protecție termică pentru motoarele avioanelor, care trebuie să reziste la temperaturi extreme.
Datele despre dimensiunea reală a pieței sunt însă puține.
Chiar și US Geological Survey, una dintre cele mai importante surse de informații despre minerale și metale, nu poate spune cu exactitate cât ytriu se extrage în fiecare an. Estimarea pentru anul trecut este undeva între 10.000 și 15.000 de tone la nivel mondial.
Aproape tot ytriul din lume provine din China, iar autoritățile de la Beijing nu publică date detaliate despre cotele de extracție sau despre capacitatea de separare și procesare.
China dă drumul la exporturi cu porția
Ceea ce se știe sigur este că Beijingul a introdus în aprilie anul trecut restricții la export pentru ytriu și alte șase pământuri rare. Livrările către alte țări aproape că s-au oprit atunci.
Statele Unite nu au mai primit deloc ytriu până în octombrie, când China a reluat exporturile chiar înaintea unei întâlniri dintre Xi Jinping și Donald Trump în orașul sud-coreean Busan.
Beijingul a acceptat atunci să amâne cu un an restricții și mai dure pentru pământurile rare și magneți, dar a păstrat în vigoare regulile deja existente pentru ytriu.
Acestea obligă exportatorii să demonstreze că metalul va fi folosit doar în scopuri civile. În practică, sistemul îi oferă Chinei posibilitatea de a controla foarte precis cine primește ytriu și cine nu, inclusiv anumite companii occidentale sau anumite țări.
Deși Trump a descris întâlnirea din octombrie drept „extraordinară”, livrările de ytriu către SUA s-au oprit din nou după summit.
Până în februarie, lipsa metalului devenise atât de gravă încât a provocat opriri de producție în unele companii americane care realizează straturi speciale de protecție pentru industrie.
În martie, China a trimis în SUA un transport neobișnuit de mare, de 60 de tone de oxid de ytriu. Livrarea pare să fi venit după o intervenție directă a Casei Albe în sprijinul unei mari companii americane care întâmpina dificultăți în obținerea unei licențe de export.
Câteva luni mai târziu, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, s-a plâns de ritmul lent al exporturilor chineze.
„Sunt momente în care trebuie să mergem și să ne facem punctul de vedere clar”, a spus acesta.
Nici un alt summit, organizat în luna mai, nu a rezolvat problema. Beijingul a promis atunci că va lucra cu Washingtonul pentru a răspunde preocupărilor „rezonabile” privind livrările de pământuri rare, dar exporturile de ytriu s-au oprit din nou.
Abia în iulie au mai fost trimise 29 de tone către Statele Unite.
Totul arată că Beijingul folosește ytriul ca punct de presiune în disputa comercială mai largă cu Washingtonul: livrează suficient cât să evite o confruntare totală, dar nu suficient cât să dispară problemele din lanțurile de aprovizionare americane.
Japonia simte deja efectele
Japonia aproape că nu a mai primit ytriu din noiembrie, după ce premierul Sanae Takaichi a provocat furia Beijingului prin declarații legate de posibilitatea apărării Taiwanului.
Livrările altor metale critice, precum galiul, terbiul și disprosiul, au fost și ele reduse puternic.
Situația amintește de ceea ce s-a întâmplat în 2010, când China a limitat exporturile de pământuri rare după o dispută diplomatică cu Japonia privind insulele revendicate de ambele țări în Marea Chinei de Est.
De atunci, Japonia și-a diversificat sursele și și-a făcut stocuri de pământuri rare, dar rămâne în continuare foarte dependentă de China.
Ceea ce seamănă tot mai mult cu un embargo neoficial începe să se vadă și în rezultatele companiilor japoneze. Mai multe firme au avertizat deja investitorii, în documente depuse la Bursa din Tokyo, că restricțiile asupra pământurilor rare le afectează activitatea sau ar putea să le afecteze în perioada următoare.
Până anul acesta, pământurile rare erau menționate de obicei de mai puțin de 40 de ori pe lună în astfel de documente drept motiv de îngrijorare.
În mai și iunie, însă, dintre aproape 200 de documente care au menționat pământurile rare, peste două treimi spuneau că restricțiile la export au deja un efect negativ asupra afacerilor sau ar putea avea unul în viitor.
Europa va primi „morcovul” sau „bățul”?
Rămâne de văzut dacă Europa va primi de la China „morcovul” sau „bățul” în privința ytriului. Mult va depinde de cât de dur va aborda Uniunea Europeană deficitul comercial tot mai mare cu China.
Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a cerut Beijingului să se angajeze până în octombrie să ia măsuri pentru reducerea dezechilibrului comercial.
„Altfel va exista o presiune politică uriașă pentru a căuta alte soluții”, a avertizat el.
Šefčovič vrea și discuții directe despre restricțiile impuse de China exporturilor de minerale critice. Iar ytriul va fi aproape sigur pe masă.
Un metal despre care foarte puțini oameni auziseră până de curând a ajuns astfel în centrul politicii globale.
Și va rămâne acolo atât timp cât China va controla aproape întreaga ofertă mondială și va putea decide, practic, cine primește ytriu, cât primește și când.