Antena 3 CNN Politică Ministrul Educației face apel la responsabilitate. Ce se întâmplă dacă nu sunt luate măsurile la timp?

Ministrul Educației face apel la responsabilitate. Ce se întâmplă dacă nu sunt luate măsurile la timp?

G.A.
1 minut de citit Publicat la 16:12 08 Iul 2025 Modificat la 16:12 08 Iul 2025
Ministrul Educației Daniel David. Foto: Agerpres

Ministrul Educației susținut de PNL, Daniel David, a transmis luni un mesaj sistemului de învățământ, explicând deciziile luate în contextul asumării răspunderii Guvernului pe legea fiscal-bugetară.

„Trebuie înțeles – și nu este o glumă – că țara are un deficit bugetar uriaș. Un deficit atât de mare, încât deja începem să avem probleme să plătim salarii, pensii, burse, ajutoare sociale”, a spus ministrul.

El a avertizat că pericolul retrogradării financiare este real:
„Dacă nu luăm măsuri și în luna august, Doamne ferește, primim rating junk. Dificultățile se pot transforma – așa cum a spus de fapt și premierul – în blocaje.”

Daniel David a explicat că și sistemul de educație a contribuit la deficit prin „decizii poate bine intenționate, dar complet nesustenabile”, în special în zona cheltuielilor cu resursa umană și bursele. Măsurile luate de minister vizează corectarea acestora fără a afecta personalul sau salariile.

„Chiar dacă deciziile au fost nesustenabile, orice măsură pe care o luăm nu are voie să afecteze salariul și în educație nu avem oameni de dat afară”, a declarat ministrul.

Modificările includ:
– reducerea normelor libere prin creșterea ușoară a normei didactice (două ore în plus);
– recalcularea plății cu ora, în linie cu alte domenii;
– redimensionarea burselor, dar păstrarea unui fond mai mare decât în 2022–2023.

„Este o corecție, nu o tăiere. Nu distrugem educația, ci mecanismele proaste care pun în pericol echilibrul bugetar al țării”, a mai spus David.

Ministrul a reafirmat angajamentul pentru salarii decente și investiții în cercetare, cu obiective clare: aplicarea legii salarizării unitare din 2025 și atingerea pragurilor asumate de 1% din PIB pentru cercetare și 15% pentru educație.

 

Citește mai multe din Politică
» Citește mai multe din Politică
TOP articole