NATO ar trebui să mute echipamente anti-dronă, radare și rachete de apărare aeriană în zona Mării Negre, ca parte a unei noi misiuni aliate menite să descurajeze Rusia, a declarat pentru Politico ministrul român al Apărării, Radu Miruță.
"Marea Neagră este… locul în care rușii au un interes uriaș. Este o mare care ar trebui protejată și este o mare în care România este foarte interesată [ca NATO] să ofere protecție.", a spus el într-un interviu acordat în contextul Conferinței de Securitate de la München.
În ultimul an, NATO a lansat două misiuni după amenințările tot mai vizibile la adresa infrastructurii și securității flancului estic. Una e Baltic Sentry, menită să contracareze incidentelor tot mai dese de tăiere a cablurilor submarine. Cealaltă e Eastern Sentry, care urmărește întărirea apărării aeriene considerate vulnerabile. Săptămâna trecută, alianța a anunțat și Arctic Sentry, prezentată, în mare parte, ca un gest de reasigurare după ce Donald Trump a amenințat că va anexa Groenlanda, invocând inclusiv riscuri de securitate pentru insulă.
În acest context, Miruță susține că NATO ar trebui să lanseze un demers similar pentru Marea Neagră, un "Black Sea Sentry", în contextul presiunii crescânde asupra României, care încearcă să răspundă "războiului dronelor" dus de Rusia în Ucraina.
Un oficial NATO a reacționat la declarația ministrului român al Apărării și a dat asigurări pentru Politico că alianța va "continua să se adapteze" misiunii Eastern Sentry ca răspuns la "încălcări ale spațiului aerian, inclusiv în România". NATO "lucrează cu România pentru a consolida și mai mult această direcție", a adăugat oficialul.
Din 2022, de când Rusia a invadat Ucraina, România a raportat incidente în care drone au pătruns pe teritoriul său. Ca reacție, Bucureștiul a modificat anul trecut legislația privind doborârea dronelor, a redislocat trupe la graniță și a achiziționat un nou sistem american anti-dronă, Merops, însă incursiunile au continuat.
"Vedem drone venind peste Marea Neagră spre Ucraina", a spus Miruță, iar "activitatea crește. Este dificil să scanezi 24 de ore pe zi întreg acest teritoriu. Scanăm tot, dar ne concentrăm resursele mai ales în zonele unde se află populația."
Apropierea de front face situația și mai complicată. Ucraina se află pe celălalt mal al Dunării față de România, ceea ce, spune ministrul, îngreunează evaluarea rapidă a traiectoriei. Pentru armată devine "dificil să decidă dacă o dronă care vine se va opri acolo sau nu".
Argumentele pentru o misiune dedicată Mării Negre depășesc, însă, strict incidentele aeriene. Deși Eastern Sentry ar trebui să acopere, cel puțin teoretic, și spațiul aerian al României, amenințarea rusă nu se limitează la incursiuni cu drone, ci include și dimensiunea maritimă, avertizează Oana Popescu-Zamfir, directoarea GlobalFocus Center, un think tank de securitate cu sediul la București. Potrivit acesteia, prezența Moscovei în Marea Neagră evidențiază un "deficit uriaș" de informații, supraveghere și recunoaștere. În plus, proiectul românesc de gaze Neptun Deep, estimat să intre în producție anul viitor, crește "perspectiva tot mai mare a activităților hibride" ale Rusiei, a adăugat Popescu-Zamfir. Asta înseamnă că e nevoie de pregătire nu doar pentru posibile acte de sabotaj, ci și pentru bruiaj GPS sau comportament suspect al navelor rusești.
Ca răspuns, NATO ar putea desfășura drone subacvatice, ar putea îmbunătăți detecția prin satelit și ar putea centraliza monitorizarea regională, măsuri pe care Miruță le susține.
"Solicit o distribuție echitabilă pe întreg flancul estic, de la Marea Neagră până la Marea Baltică", a declarat ministrul, argumentând că un program Black Sea Sentry ar putea însemna aducerea în zonă a mai multor "sisteme anti-dronă, radare, rachete antiaeriene" și a altor echipamente aliate.
Nu toți aliații sunt însă convinși. Unii se tem că o nouă misiune ar pune presiune și mai mult pe resursele deja solicitate. "Din cauza modelului de forțe deja suprasolicitat, nu văd o dorință puternică pentru asta", a declarat, sub protecția anonimatului, un diplomat NATO.
"Există resurse concentrate în zona Mării Baltice, dar este nevoie și în Marea Neagră. Așa că haideți să distribuim în mod echitabil resursele între aceste două puncte.", a spus Radu Miruță.