„N-am putea face un test pe Taj Mahal?”. Un film de la Bollywood duce monumentul iubirii din India într-un conflict istoric și politic

După o viață în care a vorbit tuturor despre povestea de dragoste eternă de la Taj Mahal-ului, ghidul turistic Vishu Das simte că tot ce a crezut e pus la îndoială. „Dacă se dovedește că povestea pe care am spus-o în toți acești ani a fi o minciună?”, întreabă el, disperat, în timp ce privește monumentul de pe acoperișul unei clădiri din apropiere. „N-am putea pur și simplu să facem un test pe Taj Mahal?”, se întreabă el. Aceasta este o scenă din controversatul film „Povestea Taj-ului” regizat de Tushar Goel. Lansat în octombrie, filmul pune sub semnul întrebării istoria oficială a unuia dintre cele mai faimoase monumente din lume, scrie CNN.

În această scenă, Das avansează o teorie infirmată pe scară largă de istorici: aceea că Taj Mahal-ul din secolul al XVII-lea nu este un mausoleu musulman, ci un palat hindus, ocupat de conducătorii islamici și „reutilizat” pentru uzul lor propriu.

„Povestea Tajului” este ultimul dintr-o serie de filme apărute în industria cinematografică a Indiei, despre care criticii spun că încearcă să demonizeze sau să elimine cei aproximativ 200 de milioane de musulmani ai țării și să creeze o istorie dominată de majoritatea hindusă.

Acești critici spun că proiectul reflectă ideologia partidului naționalist hindus Bharatiya Janata (BJP), aflat la guvernare, acuzat de islamofobie și de alimentări ale tensiunilor dintre diferitele religii care coexistă în cea mai mare democrație din lume. Paresh Rawal, actorul care îl interpretează pe Das în „The Taj Story”, este un fost parlamentar BJP, deși regizorul Goel a declarat pentru CNN că filmul nu a fost finanțat sau susținut de niciun partid politic.

Narațiunea filmului contrazice descoperirile departamentului arheologic al guvernului și nu a reușit să convingă mass-media și mediul academic din India.

„Povestea Tajului” este un „colaj de teorii ale conspirației”, a scris ziarul The Indian Express într-o recenzie, adăugând că „nu face decât să agite lucrurile, amestecând faptele și ficțiunea pentru a servi unei agende dincolo de cercetarea istorică”.

Revista indiană The Week scrie că filmul a eșuat atât „cinematografic, cât și ca articol de propagandă”. De altfel, filmul începe cu o avertisment de două minute care precizează că este „o operă de ficțiune” și că realizatorii „nu pretind acuratețe istorică”.

Filmul a încasat aproximativ 2 milioane de dolari.

FOTO: Getty Images

„Adevărul nu mai poate fi ținut ascuns”, a declarat Ashwini Upadhyay, parlamentar BJP, pentru agenția locală de știri ANI. „Dacă cineva încearcă să interzică filmul, atunci mai mulți oameni îl vor viziona.” „Este vorba despre cunoașterea adevărului”, a declarat Unnati, o spectatoare care a refuzat să-și dea numele complet, pentru CNN, la ieșirea de la o proiecție din Mumbai. „Am fost induși în eroare în tot acest timp. Nu ne-am cunoscut niciodată propria istorie.”

Un simbol al iubirii

Înălțându-se de pe malurile râului Yamuna, sacru pentru hindușii indieni, Taj Mahal este întruchiparea iubirii unui împărat pentru soția sa. Comandat de Shah Jahan în memoria soției sale, Mumtaz Mahal, situl Patrimoniului Mondial UNESCO este cel mai vizitat monument din India, atrăgând anual peste șapte milioane de oameni.

În grădinile sale, cuplurile caută inspirație din povestea de dragoste pe care o imortalizează. Dincolo de zidurile sale, imaginea sa a devenit un simbol universal al Indiei însăși.   „Povestea Tajului” încearcă să demonteze această narațiune. „Acest film este despre faptele istorice legate de Taj Mahal”, a declarat regizorul Tushar Goel pentru CNN. „De ce nu a fost predat în manualele noastre?”. El a adăugat că filmul „nu este despre hinduși sau musulmani”, însă personajele musulmane sunt prezentate ca rivali. Actorul Rawal a declarat pentru CNN că filmul „nu vorbește despre nicio credință” și „vorbește despre fapte”.

Rescrierea trecutului

Controversa din jurul „Poveștii Taj” vine însoțită de o încercare mai amplă de a redefini trecutul Indiei.

De când BJP a ajuns la putere în 2014, spun criticii, a existat o presiune constantă pentru rescrierea istoriei prin canale oficiale, vizând în special perioada Mughal a Indiei, când sultanatele musulmane au condus ceea ce a devenit unul dintre cele mai bogate imperii din lume, până când sosirea colonialismului european a dus la declinul și prăbușirea sa în cele din urmă.

Manualele școlare au fost rescrise pentru a minimiza istoria conducătorilor islamici ai Indiei, orașele și străzile cu nume din epoca Mughal au fost redenumite, iar proprietățile musulmane au fost demolate de autorități pentru încălcarea ilegală a terenurilor guvernamentale și ca pedeapsă pentru presupuse revolte.

Narațiunea „Povestea Taj” poartă, de asemenea, ecouri ale controversei din jurul Babri Masjid din Ayodhya, o moschee demolată de hinduși, într-un atac din 1992, pe motiv că ar fi fost construită pe locul unui templu hindus. Distrugerea clădirii a declanșat unele dintre cele mai grave violențe pe care le-a cunoscut India de la independență și a fost în centrul unei dezbateri aprinse și controversate despre identitate și istorie în deceniile următoare.