Oficiali americani și iranieni discută, vineri, în Oman, în contextul crizei prelungite între cele două țări, care a stârnit temeri privind o confruntare militară de anvergură, cu potențialul de a angrena întreaga regiune a Orientului Mijlociu sau chiar mai mult, relatează BBC.
Într-o alertă publicată chiar în ziua negocierilor, autoritățile SUA și-au îndemnat eventualii cetățeni aflați în Iran să părăsească țara imediat, "fără a se baza pe sprijinul guvernului american".
Ministrul de Externe de la Teheran, Abbas Araghchi, a sosit deja în Muscat, unde negocierile sunt așteptate să înceapă în jurul orei locale 10 - 11.
Statele Unite sunt reprezentate de trimisul special Steve Witkoff și de ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner.
Discuțiile de vineri au loc după o consolidare a prezenței militare americane în zona Golfului Persic.
Desfășurarea de vase și avioane de război a urmat unei reprimări violente, de către regimul teocratic de la Teheran, a protestelor antiguvernamentale care au zguduit țara luna trecută.
Grupurile pentru drepturile omului au documentat mii de decese în timpul represiunii, mulți alți protestatari fiind arestați.
Iranul, la rândul său, a indicat că are potențial pentru escaladare: presa de stat din Republica Islamică, citată de Jerusalem Post, a anunțat că Teheranul a desfășurat "cea mai avansată rachetă balistică cu rază lungă de acțiune", numită Khorramshahr-4.
Această armă s-ar afla într-o locație subterană controlată de Corpul Gărzilor Revoluției Islamice.
Regimul de la Teheran a comunicat că mișcarea este menită să transmită "un mesaj clar adversarilor regionali și extra-regionali".
Conform propagandei regimului, Khorramshahr 4 are o rază de acțiune de 2.000 km și poate transporta o încărcătură explozivă de 1.500 kg.
Ce ar putea aduce negocierile de vineri
Statele Unite cer Iranului să își înghețe programul atomic și să renunțe la stocul de uraniu îmbogățit, după ce intervenția americană din iunie anul trecut a vizat siturile nucleare ale țării.
Partea americană mai vrea ca negocierile să implice și rachetele balistice ale Iranului și oprirea sprijinului pentru grupările armate regionale precum Hezbollah și rebelii Houthi.
Iranul insistă că e dispus să negocieze doar în legătură cu programul său nuclear și susține că activitatea de îmbogățire a uraniului a încetat după atacurile americane de anul trecut.
În ultimele săptămâni, Donald Trump a amenințat că va bombarda Iranul dacă părțile nu ajung la un acord.
La rândul său, republica islamică a promis că va răspunde în forță unui atac și că va viza activele militare americane din Orientul Mijlociu și Israel.
Aceasta este prima întâlnire la care participă oficiali americani și iranieni, de la războiul dintre Israel și Iran din iunie anul trecut, în care SUA au intervenit, bombardând trei instalații nucleare principale ale Teheranului.
Discuțiile ultimei șanse
Pentru liderii iranieni ai unui regim slăbit de ultimele evenimente, discuțiile ar putea fi ultima șansă de a evita o acțiune militară americană care ar duce, probabil, la înlăturarea regimului ayatollahului Khamenei, notează BBC.
Analiștii estimează că teocrația instituită în urma Revoluției Islamice din 1979 se află în cea mai slabă poziție de când preluat puterea.
Organizația H.R.A.N.A., cu sediul la Washington, a comunicat că a confirmat cel puțin 6.883 de morți în urma represiunii protestelor din ianuarie, în timp ce peste 50.000 de persoane au fost arestate.
Represiunea internă a readus Iranul în atenția internațională și, implicit, problema programului nuclear al acestei țări.
Timp de decenii, țara a afirmat că programul său atomic are exclusiv scopuri pașnice, în timp ce SUA și Israelul au acuzat regimul că pregătește o armă de distrugere în masă.
Guvernul de la Teheran susține că are dreptul să îmbogățească material fisionabil pe propriul teritoriu și a respins până în prezent apelurile ca stocul său de uraniu puternic îmbogățit, estimat la aproape o jumătate de tonă, să fie transferat către o țară terță.
Oficialii iranieni au indicat, totuși, că sunt deschiși la unele concesii, care ar presupune, de pildă, crearea unui consorțiu regional pentru îmbogățirea uraniului, așa cum s-a propus în timpul discuțiilor cu SUA, anul trecut.
În același timp, Iranul declară că cererile de limitare a programului său de rachete balistice și de încetare a sprijinului pentru grupările proxy din regiune sunt inacceptabile și reprezintă o încălcare a suveranității sale.
Trump: Aș spune că ayatollahul Khamenei ar trebui să fie foarte îngrijorat
Marți, președintele iranian Masoud Pezeshkian a spus că i-a dat instrucțiuni ministrului Araghchi să urmărească "negocieri corecte și echitabile" cu SUA, "cu condiția să existe un cadru adecvat".
Se așteaptă ca delegația iraniană să ceară ridicarea sancțiunilor internaționale care au paralizat economia țării, însă oponenții regimului avertizează că orice astfel de măsură le-ar oferi clericilor la putere o gură de aer.
Întrebat dacă liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar trebui să fie îngrijorat, Trump a declarat miercuri pentru NBC News: "Aș spune că ar trebui să fie foarte îngrijorat. Da, ar trebui să fie".
Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a indicat că negocierile vor trebui "să depășească problema nucleară, pentru a se realiza ceva semnificativ".
"Nu sunt sigur că se poate ajunge la o înțelegere cu acești oameni, dar vom încerca să aflăm (dacă se poate)", a spus el.
Discuțiile din Oman, inițial planificate să aibă loc în Turcia, la Istanbul, reprezintă rezultatul unui efort condus de Egipt, Turcia și Qatar pentru a dezamorsa tensiunile.
Schimbarea de ultim moment a locației a fost făcută la cererea Iranului, care a mai solicitat ca discuțiile să aibă loc doar cu partea americană.