Petrișor Peiu își critică propriul partid pentru amendamentul la Legea ANI și recunoaște că e cu dedicație pentru Nicușor Dan
Publicat acum 3 ore si 38 minute
Președintele Nicușor Dan a trimis miercuri Parlamentului, spre reexaminare, legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 2007. Decizia vine după ce Curtea Constituțională i-a respins contestația și reprezintă o nouă lovitură pentru proiectul susținut de PSD și revendicat public de senatorul Daniel Zamfir, care anunțase zilele trecute că legea urmează să intre în vigoare săptămâna aceasta.
Proiectul are o istorie de aproape patru ani. A fost inițiat în 2022 de un grup numeros de parlamentari, majoritatea PSD, printre care și Daniel Zamfir, a fost respins inițial de Senat și a primit ulterior un punct de vedere negativ din partea Guvernului. În octombrie 2025, Camera Deputaților l-a adoptat însă cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă.
Legea a ajuns apoi la Cotroceni, iar Nicușor Dan a atacat-o la Curtea Constituțională în noiembrie 2025. Pe 24 iunie 2026, CCR a respins sesizarea și a stabilit că actul normativ este constituțional în raport cu criticile formulate.
La finalul săptămânii trecute, Daniel Zamfir a anunțat c legea va intra în vigoare săptămâna aceasta.
„Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare”, a transmis senatorul PSD după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.
Legea nu ajunge însă deocamdată la promulgare. Nicușor Dan a folosit dreptul constituțional de a cere o singură dată Parlamentului reexaminarea unui act normativ.
De ce cere Nicușor Dan reexaminarea legii
Președintele nu mai contestă de această dată constituționalitatea legii, ci îi cere Parlamentului să analizeze din nou dacă soluțiile adoptate mai sunt necesare și potrivite în forma actuală.
Una dintre principalele obiecții este că proiectul a fost construit pornind de la situația de pe piața energiei din 2021, însă legea a fost adoptată abia în 2025 și ar urma să producă efecte în 2026, fără ca argumentele inițiale să fi fost actualizate cu date noi privind costurile, beneficiile energetice sau impactul asupra mediului.
„La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de inițiatori, fundamentarea inițială nu a fost actualizată prin raportare la datele tehnice, energetice, economice și de mediu relevante”, arată Nicușor Dan în cererea trimisă Parlamentului.
Legea permite ca, la cererea beneficiarului, să fie scoase din interiorul unor arii naturale protejate suprafețe pe care existau, la 29 iunie 2007, proiecte hidroenergetice aprobate și deja începute.
Nicușor Dan atrage atenția că simplul fapt că o investiție a fost aprobată în urmă cu aproape două decenii nu demonstrează că proiectul mai este și astăzi fezabil, rentabil sau justificat din punct de vedere energetic.
„Existența unei hotărâri a Guvernului sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 atestă aprobarea istorică a unui obiectiv de investiții, fără a demonstra, prin ea însăși, că proiectul își păstrează, după aproape două decenii, fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică și sustenabilitatea economică”, se arată în document.
Președintele cere ca fiecare astfel de proiect să fie analizat în funcție de situația actuală: cât mai costă finalizarea, câtă energie poate produce efectiv, cât durează lucrările, dacă există alternative și care este raportul dintre beneficiul energetic și impactul asupra naturii.
El avertizează și că derogarea prevăzută de lege nu are un termen-limită, ceea ce ar permite reactivarea inclusiv peste ani a unor proiecte aprobate cu decenii în urmă.
„Mecanismul instituit poate permite reactivarea, la un moment nedeterminat, a unor proiecte aprobate cu decenii în urmă”, susține președintele, care consideră că o asemenea derogare nu poate fi justificată doar prin situația de pe piața energiei de la momentul în care a fost inițiat proiectul.
Cotroceniul mai cere clarificarea noțiunii de „beneficiar”, garanții mai clare privind evaluarea de mediu și o delimitare explicită între ariile protejate de interes național și siturile Natura 2000.
În cazul noțiunii de „beneficiar”, Administrația Prezidențială avertizează că lipsa unei definiții clare „poate genera practici administrative neunitare sau chiar un risc de aplicare discreționară” și cere stabilirea unor criterii obiective pentru a determina cine poate solicita scoaterea unor terenuri din ariile protejate.
O altă problemă ridicată este diferența dintre regulile deja existente și noua excepție. În prezent, chiar și o simplă corectare tehnică a limitelor unei arii protejate presupune studii și avize de specialitate. Noua lege ar permite însă scoaterea unor suprafețe pentru investiții hidroenergetice printr-o procedură mai simplă.
Nicușor Dan vorbește despre „un dezechilibru între intensitatea intervenției și garanțiile procedurale care o însoțesc” și cere ca pentru astfel de proiecte să existe cel puțin un nivel de control și fundamentare comparabil cu cel aplicat în prezent modificărilor tehnice ale limitelor ariilor protejate.
În final, președintele îi cere Parlamentului să reanalizeze nu doar formulările din lege, ci și dacă soluția aleasă mai este oportună în actualul context.
„Parlamentul este chemat să reanalizeze nu numai redactarea punctuală a legii, ci însăși oportunitatea menținerii soluției legislative adoptate”, se arată în cererea transmisă miercuri Legislativului.
Ce prevede legea
Actul normativ ar permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru proiectele hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și începute înainte de 29 iunie 2007.
În plus, legea introduce excepții de la regulile privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte legate de apărare, securitate națională sau situații de urgență, desemnate prin hotărâri CSAT, precum și pentru unele lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților energetice existente în arii protejate.
Susținătorii legii, printre care Daniel Zamfir, spun că aceasta este necesară pentru a putea termina hidrocentrale începute în urmă cu zeci de ani și rămase blocate după ce terenurile pe care se află au primit statut de arii protejate. Organizațiile de mediu avertizează, în schimb, că modificarea limitelor poate afecta ecosisteme valoroase și poate crea un precedent periculos.
Unul dintre proiectele aflate în centrul disputei este hidrocentrala Răstolița, începută în 1989. În mai 2026, Înalta Curte a menținut suspendarea unei hotărâri de Guvern care permitea scoaterea din fondul forestier a 37,5 hectare necesare proiectului.
Legea se întoarce acum în Parlament, care poate accepta integral sau parțial cererea lui Nicușor Dan, poate menține forma adoptată inițial sau poate respinge legea. După încheierea reexaminării, șeful statului nu mai poate formula o a doua cerere de acest tip, iar legea retrimisă la Cotroceni trebuie promulgată în termenul prevăzut de Constituție.