„Nu mai jeliţi, doamnă”. Popriri pentru credite fantomă: românii plătesc împrumuturi pe care nu le-au făcut niciodată

​Tot mai mulți români se trezesc cu popriri pe conturi, pe case sau pe mașini, pentru credite pe care nu le-au făcut niciodată. Escrocii le fură datele personale și deschid împrumuturi la instituții financiare nebancare, unde, în unele cazuri, contractele pot fi încheiate doar pe baza informațiilor din buletin.

Se înregistrează victime în lanț într-o nouă schemă de înșelăciune. Mai multe persoane s-au trezit cu datorii pentru credite pe care, în realitate, nu le-au făcut. Escrocii au deschis împrumuturi la instituții financiare nebancare, unde, în unele cazuri, este nevoie doar de datele din buletin.

„Am pierdut buletinul, l-am declarat la Evidenţa Populaţiei şi peste un an de zile m-am trezit cu poprire pe toate conturile mele, pe case, pe maşini, pe tot”, povestește o persoană ce a căzut victimă escrocilor.

În cazul creditelor bancare, documentele sunt verificate în mai multe etape. La unele IFN-uri însă, legislația permite încheierea contractelor și fără semnătură. Chiar și așa, datoriile ajung să fie plătite de victime.

„Am mers la bancă, banca mi-a dat numărul executorului, executorul judecătoresc, pot să vă dau replica lui dacă se poate, mi-a răspuns `Nu mai jeliţi, doamnă, că nu vi se ridică poprirea`,  mi-au trimis contractul, am observat în contract că sunt date eronate, că e semnătură falsă şi am demarat în întreg demers”, spune aceasta.

A luat legătura şi cu alte victime şi atunci a înţeles gravitatea situaţiei: „Astfel, ajung oameni să fie fraudaţi, lăsaţi sărăciţi şi fără resurse materiale. Eu nu cred că mai este o problemă juridică, ci este o problemă socială”.

Metoda era, în esență, aceeași, însă modul de acțiune diferă de la caz la caz. O femeie imobilizată la pat a aflat că fiul ei ar fi oferit copia buletinului unui escroc, iar ulterior a trecut prin aceeaşi înşelătorie. În unele cazuri, aceștia au acţionat şi mai ingenios.

Una dintre victime a fost contactată pe reţelele de socializare. Folosind metoda „lover boy”, bărbatul a chemat-o la o întâlnire de unde i-ar fi furat din poşetă buletinul.

„Cele mai multe astfel de credite frauduloase se dau pe internet. Infractorii ţintesc IFN-uri care au cele mai slabe sisteme de securitate, care nu au o verificare biometrică riguroasă şi le păcălesc cu tehnologia deepfake sau pur şi simplu, editând fotografii în photoshop dacă verificarea nu este în timp real”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu.

În ultimii ani, numele a cel puțin 20 de instituții financiare nebancare apar în dosare de înșelăciune.

„Pentru a vă proteja, ţineţi cont de câteva reguli simple. Nu oferiţi niciodată datele din cartea de identitate, codul numeric personal. Dacă suspectaţi o fraudă, contactaţi imediat banca şi sesizaţi poliţia”, precizează Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt al IGPR.

​Potrivit datelor publicate de Eurostat, România se află printre ultimele state din Uniunea Europeană în ceea ce privește protejarea datelor personale în mediul online.