Comisia Europeană a anunțat, marți, că monitorizează îndeaproape decretul prin care guvernul de la Roma a stabilit că elevii de origine străină care au dificultăți serioase cu limba italiană nu pot depăși 30% dintr-o clasă. Aceasta este o măsură care îi privește direct și pe români, în condițiile în care copiii cu cetățenie română formează cel mai mare grup de elevi străini din școlile italiene, relatează Agerpres, care citează agenția ANSA.
Reacția Bruxelles-ului a venit după ce Partidul Democrat, aflat în opoziție în Italia, a adresat o întrebare pe această temă în Parlamentul European, iar răspunsul a fost dat de vicepreședinta Comisiei pentru drepturi sociale, Roxana Mînzatu.
„Tratatele UE interzic orice formă de discriminare bazată pe naţionalitate, fie ea directă sau indirectă”, a afirmat oficialul european.
Roxana Mînzatu a explicat că legislația europeană permite tratamentul diferit pe criterii de naționalitate doar în situații excepționale, clar prevăzute în tratate: „Comisia monitorizează îndeaproape evoluţiile legislative. Discriminarea bazată pe naţionalitate este permisă, conform legislaţiei UE, doar în cazul în care se aplică o derogare prevăzută în tratate, de exemplu, din motive de ordine publică, siguranţă publică ori sănătate publică”.
Meloni: „Măsuri de bun-simț”
Premierul italian, Giorgia Meloni, apără însă decretul și spune că plafonul de 30% face parte dintre „măsurile de bun-simţ” incluse în acesta, care, în opinia sa, „nu divizează, ci favorizează integrarea reală, prevenind formarea de „clase ghetou” şi asigurând şanse egale pentru toţi elevii”.
Când a lansat ideea, liderul de la Roma a explicat că problema nu este prezența copiilor străini în sine, ci situația în care, într-o clasă, sunt prea mulți elevi care nu înțeleg limba în care se predă.
„Dacă într-o clasă există doar un singur copil care nu înțelege limba italiană, acel copil va reuși probabil să învețe limba și să se integreze rapid cu ajutorul colegilor și al profesorilor. Cu toate acestea, dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare – sau chiar majoritar, atunci nu mai este vorba de integrare, ci de neglijare”, a argumentat Giorgia Meloni.
Propunerea a stârnit critici dure încă de la început. Politicienii din opoziție au acuzat guvernul că face propagandă, iar directorii de școli au pus sub semnul întrebării felul în care o astfel de regulă ar putea fi aplicată în practică.
În același context, Meloni a anunțat că dorește și interzicerea vălului islamic în școli.
„Trebuie să mergi la școală cu fața descoperită, iar în Italia nimeni, în numele unei tradiții reale sau presupuse, nu poate decide că o tânără trebuie să se ascundă”, a declarat premierul italian.
Românii, pe primul loc printre elevii străini din Italia
Deși dezbaterea despre integrarea migranților din Italia este legată adesea de cei veniți din țări cu populație majoritar musulmană, datele oficiale arată o realitate diferită în școli, unde pe primele locuri se află copii din Europa, iar Marocul este singura țară musulmană din top trei.
Potrivit celor mai recente statistici publicate de autoritățile italiene, consultate de Edupedu.ro și care se referă la anul școlar 2022–2023, în școlile din Italia învățau aproape 149.000 de elevi cu cetățenie română, cel mai mare grup de elevi străini, urmați de cei din Albania, aproximativ 119.000, și de cei din Maroc, peste 114.000.
La mare distanță se află copiii din China, aproximativ 48.000, din Ucraina, peste 43.000, și din Egipt, aproximativ 37.000. Majoritatea acestor elevi, inclusiv în cazul românilor, sunt născuți chiar în Italia.
În total, de la grădiniță până la liceu, în școlile italiene sunt înscriși aproximativ 930.000 de elevi străini, ceea ce înseamnă aproape 12 din fiecare 100 de copii, potrivit institutului de cercetare Fondazione ISMU.
Peste un sfert dintre ei învață în Lombardia, aproximativ 236.000, iar pe următoarele locuri se află regiunile Emilia-Romagna, Veneto, Lazio și Piemont.
Dintre orașe, cei mai mulți elevi străini sunt la Milano, peste 79.000, urmat de Roma, cu aproape 64.000, Torino și Brescia.