Criza locuințelor din California a devenit atât de gravă încât chiar și o casă dărăpănată, situată pe o stradă aglomerată din zona metropolitană Los Angeles, valorează acum 1 milion de dolari.
Casa cu trei dormitoare și două băi din Torrance, acoperită cu plăci de lemn, s-a vândut săptămâna trecută pentru această sumă impresionantă, potrivit mai multor site-uri imobiliare consultate de The Independent. Asta în ciuda faptului că este clar nelocuibilă, având pagube provocate de incendiu, inclusiv o gaură uriașă în acoperiș.
„Este o zonă bună din Torrance”, a spus Rhett Winchell, director financiar al companiei NDA Real Estate, care s-a ocupat de o licitație anterioară a casei incendiate anul trecut. „Am avut un interes extraordinar pentru proprietate”.
În cea mai recentă tranzacție, casa de apriximativ 100 de metri pătrați, construită în stil ranch, s-a vândut cu 2% peste prețul cerut, potrivit Homes.com.
Această tranzacție uimitoare pare să ilustreze perfect ceea ce Biroul Analistului Legislativ din California numește o „penurie gravă de locuințe”, care a dus la costuri „în creștere rapidă timp de decenii”.
În luna martie, prețul de mijloc al unei locuințe „de nivel mediu” în California era de 775.000 de dolari, mai mult decât dublul mediei naționale de 366.000 de dolari, conform celor mai recente date compilate de LAO.
Casa arsă din Torrance era nelocuită de când a izbucnit un incendiu în interior în jurul orei 4 dimineața, pe 1 februarie 2024, potrivit unui reportaj publicat în Los Angeles Times.
Se pare că locuința era „extrem de aglomerată și periculoasă”, iar incendiul ar fi pornit când o gură de încălzire din podea a aprins ceva, obligând un bărbat în vârstă - singura persoană aflată în casă - să scape printr-o fereastră deschisă.
Bărbatul a supraviețuit incidentului, dar ulterior a murit, iar casa lui a fost vândută anul trecut la o licitație succesorală, când oferta câștigătoare a fost de 980.000 de dolari, la care s-au adăugat costuri ce au ridicat totalul la 1,075 milioane de dolari, a spus Winchell.
Câștigătorul neidentificat al licitației a revândut casa pe 11 mai.
Agentul vânzătorului nu a răspuns unei solicitări din partea publicației The Independent, iar agentul cumpărătorului a refuzat să își identifice clientul sau să spună ce intenționează să facă cu proprietatea.
Însă Winchell a spus că anul trecut casa „s-a vândut practic pentru valoarea terenului” și că prețul nu era neobișnuit pentru zonă, unde locuințe comparabile, „gata de mutare”, se vând de regulă cu 1,5 milioane de dolari.
Guvernatorul în exercițiu Gavin Newsom, democrat și posibil candidat la președinția SUA în 2028, a promulgat o serie de legi menite să crească numărul locuințelor din California, inclusiv câteva care au dus la o creștere a construcției așa-numitelor „unități locative auxiliare” pe proprietăți rezidențiale unde există deja o casă unifamilială sau multifamilială.
Estimările privind deficitul de locuințe din California variază foarte mult, însă media acestora sugerează că statul ar avea nevoie de încă 2,2 milioane de unități locative, adică 14,9% din stocul actual, pentru a satisface cererea, potrivit unei cercetări realizate de American Enterprise Institute.
Eric McGhee, director de politici publice și cercetător principal la Public Policy Institute of California, a spus că legile privind unitățile locative auxiliare au fost „probabil cele mai bune dintre reforme” și că aceste proiecte reprezintă acum aproximativ 20% din construcțiile rezidențiale din stat.
Totuși, nu este clar dacă acestea „ajută cu adevărat la creșterea ofertei de locuințe”, a spus McGhee.
„Nu știm exact pentru ce sunt folosite în realitate”, a spus el, adăugând că printre posibilități se numără birouri de acasă, camere de relaxare pentru bărbați („man caves”) și locuințe de vacanță închiriate pe termen scurt.
McGhee a pus vina pentru deficitul de locuințe din California pe reacția împotriva boomului imobiliar de după Al Doilea Război Mondial, când autoritățile locale au impus restricții asupra noilor dezvoltări „în numele protecției mediului sau al păstrării unei comunități locuibile”.
„A permis un echilibru pentru anumite comunități, dar nu pentru stat în ansamblu”, a spus el.
McGhee a afirmat că soluția ideală ar presupune facilitarea, accelerarea și ieftinirea construcției de locuințe, atât prin simplificarea procesului de autorizare, cât și prin încurajarea utilizării metodelor „modulare, bazate pe fabrici” pentru construirea caselor.
„Este o problemă pe termen lung pe care noi am creat-o și va dura mult timp până vom reuși să ieșim din ea”, a spus el.