O tânără din Australia a aplicat timp de mai multe luni la sute de anunțuri pentru locuri de muncă și a descoperit cum funcționează fenomenul „joburilor fantomă”, posturi publicate fără intenția reală de a fi ocupate.
Evie Jackson, în vârstă de 28 de ani, în prezent studentă la universitate, a aplicat în ultimele luni la sute de locuri de muncă part-time sau sezoniere, fără să primească vreun răspuns. Într-o postare pe TikTok, ea a întrebat dacă „mai este cineva care aplică pentru joburi și nu primește niciun semn înapoi”.
Vorbind pentru news.com.au, tânăra din Melbourne a explicat că după discuțiile cu o prietenă a înțeles care e posibila cauză a acestei situații: multe dintre posturile pentru care aplicase nici nu existau în realitate. „Ea mi-a zis: «Știi că multe dintre aceste joburi nu sunt reale, nu? E doar ca să dea bine compania.»”
Ce sunt „joburile fantomă”
Evie a început să se documenteze și a descoperit fenomenul îngrijorător al „anunțurilor fantomă” – anunțuri publicate pentru poziții pe care angajatorii nu vor să fie ocupate.
Astfel de anunțuri sunt folosite din mai multe motive: pentru a îmbunătăți imaginea companiei, pentru a atinge anumite obiective interne sau, după cum bănuiește Evie, pentru a colecta date din piață și CV-uri.
„Am tot aplicat la o grămadă de joburi false, ceea ce este foarte descurajant”, a spus ea. În videoclipul postat online, a catalogat fenomenul drept „o exploatare suplimentară a clasei muncitoare”.
Potrivit unui raport ResumeBuilder.com, realizat pe baza unui sondaj cu peste 1.600 de manageri de HR, 40% au recunoscut că firma lor a publicat cel puțin un anunț fals în ultimul an. Dintre acestea, 26% au postat între unu și trei joburi false, 19% au postat cinci, iar alte 19% – zece astfel de anunțuri. Alarmant, 13% au admis că au publicat 75 sau mai multe roluri fictive.
Cum recunoști un anunț fals
Evie spune că există câteva indicii: durata lungă în care anunțul rămâne activ (peste 30 de zile) și reapariția constantă a aceluiași post în notificări. Ea a primit de cel puțin zece ori alertă pentru același job la un lanț de restaurante.
„Fie nu e un job real, fie e o companie atât de rea încât nimeni nu vrea să lucreze acolo. Asta mi-a ridicat suspiciuni”, a povestit ea.
În Australia, conform legislației privind protecția consumatorului, publicarea de anunțuri de muncă înșelătoare poate fi sancționată cu până la 1,1 milioane de dolari australieni în cazurile grave. Totuși, Evie crede că multe companii sunt dispuse să riște.
Ea spune că a avut și experiențe în care a trecut prin interviuri aparent promițătoare, pentru ca apoi să nu mai primească niciun răspuns. „Nu există comunicare, nici măcar un e-mail de respingere.”
„Doar cuvinte pe un ecran”
Tânăra consideră că, deși mediul online oferă acces la numeroase oportunități, acesta poate fi un dezavantaj: „Când ești doar cuvinte pe un ecran, e greu să ieși în evidență. Dacă m-ar întâlni, ar vedea că sunt o persoană normală, potrivită pentru un job.”
Ea ia în calcul să revină la metoda clasică: „Poate o să încep să-mi iau mapa cu CV-uri și să le las personal, deși e obositor.”
Videoclipul ei a devenit rapid viral, atrăgând comentarii de la mulți alți tineri care trec prin situații similare. „E rău, dar e și bine să știu că nu sunt singura”, a spus ea.