Obiceiul simplu care îți poate salva memoria: Ce se întâmplă în creierul tău când mesteci

Deși este cunoscut mai ales pentru rolul său în digestie, mestecatul pare să aibă efecte importante și asupra creierului. Tot mai multe studii arată că mestecatul mai lent și mai îndelungat poate îmbunătăți memoria, concentrarea și chiar ar putea contribui la reducerea riscului de Alzheimer, scrie bbc.

Cu mai bine de un secol în urmă, nutriționistul american Horace Fletcher devenise celebru pentru regula lui extremă: fiecare înghițitură trebuia mestecată până devenea aproape lichidă. Deși teoria lui părea exagerată, cercetătorii spun astăzi că avea, parțial, dreptate.

„În unele privințe, chiar avea dreptate”, spune Mats Trulsson, profesor la Institutul Karolinska din Suedia.

De ce este atât de important mestecatul

Mestecatul este prima etapă a digestiei. El fragmentează alimentele, le amestecă cu saliva și activează enzimele digestive care ajută organismul să proceseze hrana mai eficient.

În plus, atunci când mâncarea este bine mărunțită, nutrienții sunt absorbiți mai ușor. Cercetătorii au observat că persoanele care mestecă mai mult extrag mai multă energie din alimente și se simt sătule pentru mai mult timp.

Mai multe studii au arătat că oamenii care mestecă lent tind să mănânce mai puțin, pentru că organismul are nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a transmite creierului senzația de sațietate.

Textura alimentelor contează și ea. Alimentele solide și mai greu de mestecat îi obligă pe oameni să mănânce mai încet, ceea ce poate ajuta inclusiv la controlul greutății.

Legătura dintre mestecat și sănătatea creierului

Cercetătorii vorbesc tot mai des despre așa-numita „axă dinte-creier” - legătura dintre sănătatea orală și funcționarea creierului.

Pierderea dinților și problemele de masticație au fost asociate cu un risc mai mare de demență și Alzheimer. Într-un studiu realizat pe peste 28.000 de persoane de peste 50 de ani, cei care aveau o capacitate bună de mestecare au obținut rezultate mai bune la testele de memorie și atenție.

O explicație ar fi că mestecatul stimulează circulația sângelui către creier.

„Teoria este că mestecatul funcționează ca o pompă care trimite sânge spre creier”, explică Trulsson.

Alți cercetători cred că masticația activează zone ale creierului implicate în memorie și învățare, inclusiv hipocampul – una dintre primele regiuni afectate în boala Alzheimer.

În prezent, oamenii de știință testează dacă refacerea danturii la pacienții cu probleme dentare poate îmbunătăți și funcțiile cognitive.

Mestecatul poate reduce stresul și crește concentrarea

Mai multe cercetări au arătat că mestecatul gumelor poate îmbunătăți atenția și vigilența în timpul sarcinilor solicitante mental.

În unele experimente, participanții care mestecau gumă au avut niveluri mai mici de stres și anxietate și au obținut rezultate mai bune la testele cognitive.

Există însă și studii care nu au găsit efecte semnificative, iar cercetătorii spun că mecanismul exact nu este încă pe deplin înțeles.

Totuși, specialiștii sunt de acord asupra unui lucru: mestecatul lent și atent face parte dintr-un stil de alimentație mai sănătos.

Experții spun că nu există un „număr magic” de mestecări pentru fiecare înghițitură. Recomandarea este simplă: mănâncă mai încet, mestecă bine și nu te grăbi.