Fiica Angelinei Jolie, apariție surpriză într-un videoclip K-pop. Ceva le-a atras atenția fanilor în mod deosebit
Publicat acum 2 ore si 41 minute
Oceanele au atins temperaturi aproape record luna trecută, în martie, potrivit observatorului european Copernicus, un semn al probabilei reveniri a fenomenului de încălzire naturală El Nino, care ar urma să accentueze schimbările climatice.
Buletinul lunar al Copernicus, publicat vineri, este un semnal de alarmă: după cei mai fierbinţi trei ani înregistraţi vreodată pe Pământ, revenirea din ce în ce mai probabilă a El Nino în a doua jumătate a anului generează printre specialiştii în climă temeri că omenirea se îndreaptă spre noi perioade de căldură extremă, scrie Agerpres.
Temperatura medie a suprafeţei oceanului a fost de 20,97 grade Celsius în martie (excluzând regiunile polare), cu o zecime de grad sub recordul stabilit în martie 2024. Iar media continuă să crească în aprilie, potrivit "tabloului de bord" în timp real al Copernicus.
Ultimul eveniment El Nino, din 2023 şi 2024, a făcut ca aceşti doi ani să fie cei mai calzi înregistraţi vreodată. Acest fenomen ciclic corespunde încălzirii periodice, la scară largă, a apelor dintr-o parte a Oceanului Pacific, care are un efect de domino asupra climei globale timp de câteva luni.
Temperaturile oceanelor "indică o probabilă tranziţie către condiţiile El Nino", potrivit Copernicus.
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a estimat deja că este posibilă o revenire în acest an, în timp ce fenomenul opus, La Nina, asociat cu temperaturi mai scăzute, se estompează. La începutul lunii martie, OMM a estimat la 40% probabilitatea apariţiei El Nino până în iulie.
Încălzirea oceanelor provoacă extinderea apei, ridicând nivelul mării. Acest lucru intensifică valurile de căldură marine, care slăbesc recifele de corali şi exacerbează evenimente meteorologice extreme, cum ar fi ploile torenţiale şi cicloanele.
Luate împreună, pe uscat şi pe mare, martie se clasează pe locul patru în ce priveşte temperaturile la suprafaţa globului, cu 1,48°C peste valorile estimate din perioada preindustrială (1850-1900), înainte ca arderea masivă a cărbunelui, petrolului şi gazelor să ducă la o încălzire durabilă a climei