La un an de la preluarea mandatului de președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Vlad Soare și-a prezentat bilanțul, un raport prin care transmite un mesaj clar: lupta cu piața neagră a jocurilor de noroc a devenit prioritate zero de reglementare și control. Documentul evidențiază o schimbare de paradigmă – de la un control formal, birocratic, la un control operațional, verificări de fond și extinderea competențelor de intervenție.
Rezultatele prezentate menționează introducerea pe lista neagră a peste 300 de site-uri de jocuri de noroc ilegale, doar în decursul anului 2025. Este important de precizat faptul că, în România, sunt 32 de licențe acordate pentru operatorii online. Ceea ce înseamnă că ONJN a interzis din aprilie 2025 până acum un număr de peste 10 ori mai mare de operatori din piața neagră de online, prin comparație cu numărul companiilor care operează legal în țara noastră.
“Acest fenomen nu este specific doar României, ci reprezintă o problemă sistemică la nivel european. Piața neagră este extrem de accesibilă, dificil de combătut și complet lipsită de orice formă reală de control. În același timp, este și extrem de ofertantă, tocmai pentru că pune la dispoziția consumatorilor oferte aparent mai avantajoase decât cele de pe piața reglementată.
Explicația este simplă: pe piața neagră marjele de profit sunt mult mai mari, pentru că această activitate nu este fiscalizată. Mai mult decât atât, piața neagră reprezintă și o zonă de refugiu pentru persoanele autoexcluse, care pot migra către operatorii nelicențiați tocmai pentru că acolo nu există mecanisme de autoexcludere și nici garanții reale de protecție a jucătorului.
Din această perspectivă, piața neagră nu este doar o problemă economică sau de reglementare, ci și una majoră de protecție socială”, a declarat Vlad Soare stiripesurse.ro.
Colaborarea între ONJN și operatorii licențiați
Una dintre cele mai importante modificări a venit prin Legea nr. 141/2025, care a extins semnificativ competențele ONJN. Instituția poate emite acum ordine de eliminare a conținutului ilegal, iar operatorii de clasa a II-a sunt implicați în combaterea pieței negre, având obligația de a transmite raportări lunare privind tentativele de acces ale jucătorilor din România către platforme ilegale. Practic, responsabilitatea combaterii pieței negre nu mai aparține exclusiv statului, ci devine o obligație pentru operatorii licențiați.
“Piața neagră poate deveni un instrument pentru spălarea banilor, finanțarea criminalității organizate și chiar a terorismului, întrucât în această zonă nu există mecanisme reale de verificare a tranzacțiilor, nu se fac raportări AML și nu există trasabilitate financiară.
Tocmai de aceea, eforturile noastre s-au concentrat atât pe adaptarea cadrului normativ, cât și pe implementarea unor sisteme concrete care să permită identificarea, monitorizarea și combaterea acestui fenomen într-un mod mult mai eficient”, a mai spus Soare.
Așa cum s-a observat și pe alte piețe mature din Europa, printr-o reglementare excesiv de rigidă, interdicții totale sau presiunea fiscală disproporționată, consumul nu este eliminat, ci împins către piața neagră, unde nu există protecție pentru jucători, control fiscal sau responsabilitate socială.
O realitate cu care se luptă și actuala conducere a ONJN. Cifrele o susțin - conform informațiilor disponibile pe site-ul ONJN, din anul 2015 și până în anul 2024, reglementatorul a identificat și blocat peste 1.500 de site-uri care desfășoară activități de jocuri de noroc ilegale și doar în anul 2025 s-au identificat și blocat peste de 300 de astfel de platforme.
Piața neagră a jocurilor de noroc, risc de siguranță națională
În prezent, ONJN, sub mandatul președintelui Vlad Soare, caută să reconstruiască o capacitate reală de control a statului. Reorganizarea instituției, transferul unor competențe către Poliția Română și accentul pus pe combaterea activităților ilegale indică o schimbare de abordare, care aduce în centrul atenției adevărata problemă a acestei industrii: piața neagră, care nu mai este tratată doar ca o zonă de risc economic, ci chiar o problemă de siguranță națională.
Provocarea majoră rămâne însă aceeași: echilibrul dintre control și funcționalitatea pieței. Prea puțină reglementare înseamnă abuz și evaziune, în timp ce prea multe interdicții înseamnă migrarea consumului în ilegalitate.