Thailanda a atacat din nou Cambodgia, luni, în ciuda așa-zisului acord de pace mediat de Donald Trump acum două luni, relatează CNN.
Ostilitățile au repornit între cele două țări după ce acestea s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului și de atacuri în zona disputată a graniței.
Thailanda și Cambdogia au un conflict latent care durează de decenii întregi, însă acesta a escaladat puternic în vara acestui an, când un război de cinci zile a dus la moartea a zeci de oameni și la strămutarea a aproximativ 200.000 de ambele părți ale frontierei.
Prim-ministrul Thailandei, Anutin Charnvirakul a declarat că țara sa „nu-și dorește niciodată să recurgă la violență” dar că „nu va permite încălcarea suveranității sale”.
Charnvirakul a precizat și că „acțiuni militare adiționale vor fi decise pe baza condițiilor de la fața locului”, dând de înțeles că războiul ar putea să se generalizeze.
Ministerului apărării din Cambodgia a condamnat loviturile aeriene ale Thailandei, insistând că „rămâne angajată” la implementarea și respectarea acordului de armistițiu.
Thailanda susține că loviturile sale au fost un „răspuns”
Armata Thailandei a precizat, luni, că loviturile aeriene au țintit infrastructura militară a Cambodgiei și au reprezentat un răspuns la un atac anterior al acesteia, în urma ăruia a murit un soldat thailandez și au fost răniți șapte oameni.
„Am țintit pozițiile militare ale Cambodgiei de la trecătoarea Chong An ma”, a declarat un purtător de cuvânt al armatei thailandeze, care a acuzat țara vecină că „folosește artileria și mortierele pentru a ataca Thailanda la baza Anupong”.
Oficialii militari thailandezi au susținut că țara vecină a început să atace la graniță în jurul orei locale 3, folosind armament greu și repoziționându-și trupele pentru un asalt.
Aviația thailandeze a numit aceste presupuse mișcări „activități care ar putea escalada operațiunile militare și ar putea reprezenta o amenințare pentru zona de frontieră a Thailandei”.
Totuși, ministerul cambodgian a negat acuzațiile thailandezilor și a spus că oficialii de la Bangkok „promovează informații false”.
În același timp, Cambodgia a acuzat Thailanda că i-a atacat forțele în jurul orei locale 5.
„Trebuie precizat că acest atac a avut loc după ce forțele thailandeze au comis numeroase acțiuni provocatoare, vreme de mai multe zile”, au transmis oficialii cambodgieni.
Ministerul apărării cambodgian susține că „nu a răspuns deloc” presupuselor atacuri.
Ulterior, purtătoarea de cuvânt a ministerului apărării cambodgian, Maly Socheata, a acuzat forțele thailandeze că au „incediat locuințe”, că au atacat civili și că „au forțat oameni să fugă din satele de graniță” în provinciile nordice Oddar Meanchey și Preah Vihear.
Thailanda a început evacuarea civililor din zonele de graniță afectate de duminică, iar în jur de 70 la sută dintre oameni au fost deja mutați, conform armatei sale.
Eșecul lui Trump
Un așa-zis acord de pace a fost stabilit între Thailanda și Cambodgia pe 28 iulie, după mai multe zile de lupte intense la graniță și după ce Donald Trump i-a sunat pe liderii celor două țări.
La sfârșitul lui octombrie, Thailanda și Cambodgia au semnat o declarație de armistițiu la Kuala Lumpur, o ceremonie la care a luat parte Donald Trump și prim-ministrul Malaeziei, Anwar Ibrahim.
Ibrahim a declarat, luni, că e „profund îngrijorat de informațiile privind noi confruntări militare între forțele thailandeze și cambodgiene” și a îndemnat ambele părți la reținere.
„Repornirea luptelor riscă să distrugă eforturile depuse pentru a stabiliza relațiile dintre cei doi vecini”, a declarat el.
Malaezia, Thailanda și Cambodgia fac parte din blocul politico-economic sud-est asiatic ASEAN.
Armistițiul din octombrie a fost văzut de Trump ca pe o mare victorie diplomatică și ca pe un nou punct pe lista sa de „războaie încheiate”, deși susținerile sale că ar fi oprit „opt războaie” sunt deseori puse la îndoială.
La mai puțin de două săptămâni de la semnarea acestui așa zis acord de pace, însă, relațiile Thailanda-Cambodgia au părut că se înrăutățesc din nou.
Cele două țări au o graniță lungă de 800 de kilometri, iar disputele de la graniță sunt rezultatul moștenirii coloniale franceze, care a controlat regiunea Indochinei vreme de 70 de ani, de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului XX.