Kremlinul a întărit semnificativ securitatea în jurul președintelui Vladimir Putin, inclusiv prin instalarea unor sisteme de supraveghere în locuințele unor membri apropiați ai personalului său. Măsurile vin după un val de asasinate care au vizat figuri importante din armata rusă și din cauza temerilor privind o posibilă lovitură de stat, arată un raport al unei agenții europene de informații obținut de CNN.
Potrivit documentului, bucătarii, gărzile de corp și fotografii care lucrează cu președintele nu mai au voie să circule cu transportul public. Vizitatorii lui Putin trebuie verificați de două ori, iar angajații care lucrează în apropierea sa pot folosi doar telefoane fără acces la internet.
O parte dintre aceste măsuri au fost introduse în ultimele luni, după uciderea unui general de rang înalt în decembrie, episod care ar fi provocat tensiuni la vârful structurilor de securitate din Rusia, se arată în raport. Noile reguli indică o neliniște tot mai mare la Kremlin, într-un moment în care Moscova se confruntă cu probleme serioase atât în interiorul țării, cât și pe plan extern: dificultăți economice, semne de nemulțumire publică și eșecuri pe frontul din Ucraina.
Oficialii ruși responsabili de securitate au redus drastic numărul locurilor în care Putin merge constant, potrivit raportului. Președintele rus și familia sa nu ar mai merge la reședințele obișnuite din regiunea Moscovei și de la Valdai, proprietatea izolată de vară aflată între Sankt Petersburg și capitală.
Raportul susține că Putin nu a vizitat nicio instalație militară de la începutul acestui an, deși în 2025 făcuse astfel de deplasări în mod regulat. Pentru a masca aceste restricții, Kremlinul ar difuza public imagini înregistrate anterior cu liderul rus.
De la invadarea Ucrainei în 2022, Putin ar petrece și perioade de câteva săptămâni în buncăre modernizate, adesea în regiunea Krasnodar, aflată pe coasta Mării Negre, la câteva ore distanță de Moscova, se mai arată în document.
Raportul, pus la dispoziția CNN și a altor instituții media de o sursă apropiată unei agenții europene de informații, apare într-un moment în care în jurul Kremlinului se vorbește tot mai mult despre criză, la patru ani de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Pierderile rusești, estimate de state occidentale la aproximativ 30.000 de morți și răniți pe lună, avansul limitat de pe front și atacurile repetate cu drone ucrainene în interiorul Rusiei au dus conflictul la un nivel pe care mulți îl consideră greu de susținut pe termen lung.
Costurile economice ale războiului devin tot mai vizibile. Întreruperile frecvente ale datelor mobile în marile orașe provoacă nemulțumire chiar și în rândul clasei urbane favorabile lui Putin. Acest lucru alimentează impresia că războiul începe să afecteze și elita urbană, care până acum fusese în mare parte ferită de consecințele invaziei.
Raportul oferă detalii rare despre îngrijorările Moscovei legate de securitatea internă. De asemenea, descrie o dispută stânjenitoare între structurile de securitate și comandamentul militar privind cine trebuie să răspundă de protecția liderilor militari de rang înalt. Potrivit documentului, această dispută a dus la revizuirea protocoalelor de securitate ale lui Putin și la extinderea protecției speciale pentru încă 10 comandanți superiori.
„Riscul unei lovituri de stat”
Raportul arată că, de la începutul lunii martie 2026, „Kremlinul și Vladimir Putin sunt îngrijorați de posibile scurgeri de informații sensibile, precum și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat împotriva președintelui rus. El este deosebit de atent la posibilitatea ca dronele să fie folosite într-o tentativă de asasinat pusă la cale de membri ai elitei politice ruse”.
Cea mai importantă concluzie a raportului îl vizează însă pe Serghei Șoigu, fost om de încredere al lui Putin. Fost ministru al Apărării și în prezent secretar al Consiliului de Securitate, Șoigu „este asociat cu riscul unei lovituri de stat, deoarece păstrează o influență importantă în rândul conducerii militare”, se arată în document.
Raportul mai susține că arestarea, la 5 martie, a lui Ruslan Țalikov, fost adjunct și apropiat al lui Șoigu, este văzută drept „o încălcare a înțelegerilor tacite de protecție dintre elite”. Această mutare l-ar slăbi pe Șoigu și ar crește riscul ca el însuși să ajungă ținta unei anchete judiciare. Comitetul de anchetă al Rusiei a transmis în martie că Țalikov a fost arestat sub acuzații de delapidare, spălare de bani și luare de mită. Cazurile de corupție în rândul elitei militare ruse sunt frecvente, dar s-au înmulțit după începutul invaziei din Ucraina.
Raportul nu prezintă dovezi care să susțină acuzațiile privind o posibilă implicare a lui Șoigu într-un complot. Fostul ministru era considerat, până nu demult, foarte apropiat de Putin, astfel că o eventuală încercare de a-l înlătura pe liderul rus ar însemna o schimbare majoră de poziție. În același timp, publicarea acestor informații ar putea avea ca scop slăbirea Kremlinului, iar faptul că un serviciu european de informații ar semnala public un posibil risc de lovitură de stat este, în sine, o mișcare neobișnuită.
Putin a trecut deja printr-o tentativă de revoltă în iunie 2023, când liderul grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a pornit un marș eșuat spre Moscova.
Disputele din interiorul elitei de la Moscova sunt adesea subiect de speculații, dar rareori se află detalii. În plus, pe fondul războiului din Ucraina și al scăderii sprijinului american pentru Kiev, agențiile europene de informații au motive să transmită imaginea unui Kremlin tot mai tensionat și mai neîncrezător.
Prin natura lor, astfel de informații sunt greu de verificat independent. CNN a cerut un punct de vedere Kremlinului.
O parte dintre măsurile de securitate descrise în raport au mai fost relatate anterior sau erau deja considerate probabile, cum ar fi controalele corporale stricte, evitarea smartphone-urilor și limitarea deplasărilor președintelui. Totuși, Putin continuă să apară în public. Săptămâna aceasta, el s-a întâlnit cu liderul cecen Ramzan Kadîrov și cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi.
Putin a început să se izoleze în timpul pandemiei de Covid-19, când era adesea văzut stând la capătul unei mese foarte lungi, la mare distanță de oaspeții săi. Această izolare a continuat până în perioada în care a ordonat invazia Ucrainei, în februarie 2022. Unele relatări au susținut că liderul rus folosește birouri amenajate identic în mai multe locuri, de unde participă prin videoconferință la ședințele cu guvernul.
Noile informații despre securitatea lui Putin apar la câteva zile după ce Moscova a anunțat schimbări importante pentru parada de 9 Mai din Piața Roșie, organizată pentru marcarea victoriei asupra Germaniei naziste. Evenimentul din acest an, al cincilea de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, se va desfășura fără tehnică militară grea, precum blindate și rachete.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a sugerat că amenințarea atacurilor ucrainene cu rază mai lungă de acțiune și succesul recent al acestora au contribuit la această decizie. „Pe fondul acestei amenințări teroriste”, a spus Peskov, „sunt luate, desigur, toate măsurile pentru a reduce pericolul la minimum”. În anii trecuți, paradele de 9 Mai erau o demonstrație a forței militare ruse, însă amploarea lor a fost redusă de la începutul invaziei din Ucraina, autoritățile invocând motive operaționale și de securitate.
Tensiuni la Kremlin
Raportul de informații susține că noile măsuri au fost declanșate, parțial, de o discuție tensionată între oficiali de rang înalt, în timpul unei reuniuni conduse de Putin la Kremlin, la sfârșitul anului trecut. După asasinarea general-locotenentului Fanil Sarvarov la Moscova, pe 22 decembrie 2025, atribuită presupus unor agenți ucraineni, Putin a convocat, trei zile mai târziu, mai mulți responsabili-cheie din zona securității.
În timpul reuniunii, șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, l-ar fi criticat pe directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, pentru că nu a reușit să-și protejeze ofițerii. Bortnikov ar fi răspuns că nu are suficiente resurse și personal pentru o astfel de misiune, potrivit raportului. „Subliniind frica și demoralizarea provocate în rândul personalului militar, Valeri Gherasimov și-a criticat dur omologii din serviciile speciale pentru lipsa lor de prevedere”, se arată în document.
Raportul mai notează că, „la finalul acestei reuniuni tensionate, Vladimir Putin a făcut apel la calm, a propus un alt format de lucru și le-a cerut participanților să vină, în termen de o săptămână, cu soluții concrete”. Soluția rapidă a fost extinderea atribuțiilor Serviciului Federal de Protecție, structura care se ocupă de paza lui Putin. Până atunci, în cadrul conducerii militare, acest serviciu îl proteja doar pe Gherasimov, însă ulterior protecția a fost extinsă la alți 10 comandanți superiori.
Potrivit raportului, întărirea securității personale a lui Putin a venit după această extindere a rolului Serviciului Federal de Protecție.
Publicarea acestui raport ar putea arăta că oficialii europeni încearcă să valorifice ideea unei posibile slăbiri interne a Rusiei, o strategie despre care criticii spun că a fost, mult timp, una dintre principalele speranțe ale Occidentului pentru oprirea războiului din Ucraina.